Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj
PAGINA PRINCIPALĂPROMOVAREA SĂNĂTĂȚII                                                             

ZIUA MONDIALĂ A CONTRACEPȚIEI - 26 SEPTEMBRIE 2023

În fiecare an, în data de 26 septembrie, începând cu anul 2007, este celebrată Ziua mondială a Contracepției care urmărește să încurajeze oamenii să ia decizii informate în ceea ce privește metodele contraceptive, starea de sănătate și propriul viitor.

Cu acest prilej, ne propunem să contribuim la creșterea interesului pentru informațiile privind utilizarea contracepției și a nivelului de informare despre opțiunile pe care le au oamenii, ținând cont de stilul de viață, planurile și starea individuală de sănătate.

În alegerea unei metode de contracepție trebuie luată în considerare dubla protecție împotriva riscului simultan de HIV și de alte boli cu transmitere sexuală. Deși contraceptivele hormonale și steriletele sunt extrem de eficiente în prevenirea sarcinii, ele nu protejează împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Utilizarea consecventă și corectă a prezervativului masculin din latex reduce riscul de infecție cu HIV și de alte boli cu transmitere sexuală, inclusiv infecția cu chlamydia, gonococ și trichomonas.

La nivel mondial, între anii 2000 și 2020, numărul femeilor care folosesc o metodă modernă de contracepție a crescut de la 663 milioane la 851 milioane, rata prevalenței contraceptivelor (procentul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani care utilizează orice metodă contraceptivă) crescând de la 47,7% la 49,0%. Până în 2030 se estimează că numărul femeilor care folosesc o metodă modernă de contracepție se va mări cu încă 70 de milioane.

Rolul contracepției este important pentru planificarea unei sarcini și asigurarea sănătății mamei și copilului. Utilizarea metodelor contraceptive previne riscurile de sănătate legate de sarcină pentru femei, în special pentru fetele adolescente. Sarcinile la adolescente reprezintă o problemă globală, aproximativ 90% din nașterile fetelor cu vârste între 15 și 19 ani având risc de mortalitate maternă și infantilă sau de naștere prematură. Complicațiile legate de sarcină și naștere reprezintă principala cauză de deces pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani. Nou-născuții mamelor adolescente se confruntă cu riscuri mai mari de a avea greutate mică la naștere și afecțiuni neonatale severe.

Deși în perioada 2000-2023, natalitatea la adolescentele de 15-19 ani a scăzut de la 64,5‰, la 41,3‰ este nevoie în continuare de promovarea posibilității de a avea opțiuni educate privitoare la contracepție pentru a preveni sarcinile nedorite, a reduce incidența infecțiilor transmisibile sexual și scăderea necesității avorturilor induse.

Sfatul medical rămâne esențial pentru a ajuta oamenii să aleagă corect metoda potrivită de contracepție în funcție de contextul individual.

Ziua Internațională de Luptă împotriva maladiei Alzheimer

“Demența nu este o parte normală a procesului de îmbătrânire! - Discută despre aceasta cu medicul tău!”

Ziua Internațională de Luptă împotriva maladiei Alzheimer, lansată în anul 1994 sub umbrela federației internaționale, Alzheimer Disease International (ADI) și sub patronajul Organizației Mondiale a Sănătății, este marcată în fiecare an pe data de 21 septembrie. Anul acesta, este subliniat aspectul conştientizării rolului esențial al identificării factorilor de risc și a semnelor timpurii ale demenței pentru adoptarea de măsuri proactive de reducere a riscului şi de prevenire a apariției acesteia.

Demența reprezintă o varietate de boli și leziuni care afectează creierul. Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și poate contribui la 60-70% din aceste cazuri.

În prezent, peste 55 de milioane de oameni suferă de demență în întreaga lume și în fiecare an, apar aproape 10 milioane de cazuri noi.

Demența este în prezent a șaptea cauză de deces și una dintre cauzele majore de dizabilitate și dependență socială în rândul persoanelor în vârstă, la nivel global.

Femeile sunt afectate în mod disproporționat de demență, atât direct, cât și indirect prin oferirea de sprijin persoanelor apropiate afectate de demență, ele acoperind 70% din timpul alocat îngrijirilor acestor persoane.

În România, în anul 2022 au fost raportate de către medicii de familie, 7920 de cazuri noi de îmbolnăvire cu această maladie.

În anul 2019, povara economică a demenței la nivel global a fost de 1,3 trilioane de dolari, aproximativ 50% din aceste costuri fiind atribuite îngrijirii oferite de membrii familiei și de prietenii apropiați (calculat la o medie de 5 ore de îngrijire și supraveghere pe zi).

Factorii de risc pentru demență includ: vârsta (mai frecvent la peste 65 de ani), hipertensiunea arterială, glicemia crescută (diabet zaharat), obezitatea, fumatul, consumul de alcool, inactivitatea fizică, izolarea socială, depresia.

Semnele și simptomele timpurii sunt: uitarea evenimentelor recente, pierderea sau rătăcirea lucrurilor, confuzia, chiar și în locuri familiare, pierderea noțiunii timpului, dificultăți în rezolvarea problemelor sau luarea deciziilor, dificultăţi în găsirea cuvintelor, dificultăți în îndeplinirea sarcinilor familiare, aprecierea greșită a distanțelor față de obiecte.

Demența are impact fizic, psihologic, social și economic, nu numai pentru persoanele care trăiesc cu demență, ci și pentru îngrijitorii lor, familii și societate în general. Există adesea o lipsă de conștientizare și înțelegere a demenței, ceea ce duce la stigmatizare și bariere în calea diagnosticului și îngrijirii.

OMS recunoaște demența ca o prioritate de sănătate publică. În mai 2017, Adunarea Mondială a Sănătății a aprobat Planul de acțiune global privind răspunsul de sănătate publică la demență 2017-2025. Acesta oferă un plan cuprinzător de acțiune – pentru factorii de decizie, partenerii internaționali, regionali și naționali și OMS în următoarele domenii: abordarea demenței ca prioritate de sănătate publică; creșterea gradului de conștientizare a demenței și crearea unei societăți care să includă demența; reducerea riscului de demență; diagnostic, tratament și îngrijire; sisteme informatice pentru demență; sprijin pentru îngrijitorii de demență; precum și cercetare și inovare.

Pentru a facilita monitorizarea planului de acțiune global pentru demență, OMS a dezvoltat Observatorul global pentru demență (GDO), un portal de date care adună date de țară privind 35 de indicatori cheie ai demenței din cele șapte domenii strategice ale planului de acțiune global. Ca o completare a GDO, OMS a lansat Platforma de schimb de cunoștințe GDO, care este un depozit de exemple de bune practici în domeniul demenței, cu scopul de a stimula învățarea reciprocă și schimbul multidirecțional între regiuni, țări și indivizi pentru a facilita acțiunea la nivel global.


SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A MOBILITĂȚII

16 – 22 SEPTEMBRIE 2023


    Lansat în anul 2002, Proiectul European intitulat Săptămâna Europeană a Mobilității promovează schimbarea comportamentului în favoarea mobilității active, a transportului public și a altor soluții de transport nepoluante și inteligente.

    Evenimentul principal al informării derulate anual în perioada 16-22 septembrie, are loc în data de 22 septembrie și este cunoscut ca „Ziua mondială fără autoturisme”. Scopul acestei zile este descurajarea, pe cât posibil a circulației cu automobilul personal sau de serviciu, în favoarea deplasării cu bicicleta, a mersului pe jos ori a utilizării transportului în comun.

    Mobilitatea prin forme alternative de transport ecologic nepoluant are impact asupra creșterii calității vieții, mai ales în mediul urban și asupra sănătății prin reducerea poluării aerului, a poluării fonice, a accidentelor rutiere, cât și numărului persoanelor obeze.

    Mobilitatea activă presupune utilizarea formelor nemotorizate de deplasare.

    Mobilitatea activă are impact asupra sănătății populației prin reducerea incidenței bolilor cronice netransmisibile⁚ boli cardiovasculare, cancer, boli respiratorii, boli metabolice, afecțiuni psihice.

    Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cel puțin unul din patru adulți și peste 80% din adolescenți nu sunt suficient de activi fizic. Conform aceleiași surse, 7-8% din bolile cardiovasculare, depresii, demențe și aproximativ 5% din cazurile de diabet zaharat de tip 2 ar putea fi prevenite dacă oamenii ar fi mai activi fizic.

    Direcția de Sănătate Publică a județului Cluj desfășoară în perioada 16 – 22 septembrie 2023 activitatea de informare: Săptămâna Europeană a Mobilității cu scopul de a informa populația generală adultă despre această acțiune în special a celor care folosesc mult mașina personală pentru deplasările urbane și modul cum ne influențează sănătatea.

    Activitate de informare finanțată de către Ministerul Sănătății prin Programul Național de Evaluare și Promovare a Sănătății. Suportul metodologic este asigurat de Institutul Național de Sănătate Publică.

Referinte: https://mobilityweek.eu/the-campaign/


Ziua internațională a aerului curat

”Împreună pentru un aer mai curat!”


    Începând cu anul 2020 ziua de 7 septembrie a fost desemnată Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), cu scopul de a crește gradul de conștientizare în ceea ce privește importanța aerului curat pentru sănătate, productivitate, economie și mediu. În prezent, comunitatea internaţională manifestă un interes în creștere pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, subliniind necesitatea unor eforturi suplimentare în această direcție.

    Antonio Guterres, Secretarul General al Naţiunilor Unite, în mesajul său pentru marcarea Zilei internaţionale a aerului curat pentru un cer albastru, în anul 2023, afirmă faptul că “Aerul nostru este un bun comun și o responsabilitate comună. Să lucrăm împreună pentru a curăța, a ne proteja sănătatea și a lăsa o planetă sănătoasă pentru generațiile viitoare.”

    Poluarea aerului este o amenințare pentru mediu și sănătatea umană, fiind și una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. 99% din umanitate respiră aer poluat cu particule, sulf și alte substanțe toxice, țările cu venituri mici și medii suferind cele mai mari expuneri. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că, la nivel global, poluarea aerului este responsabilă pentru aproximativ 7 milioane de decese premature pe an din cauza bolilor cardiace ischemice, a accidentului vascular cerebral, a bolii pulmonare obstructive cronice și a cancerului pulmonar, dar și a infecțiilor respiratorii acute, cum ar fi pneumonia.

    România ocupă locul 45 în lume și locul 8 la nivel european în ceea ce privește rata de mortalitate cauzată de poluare în general, anual înregistrându-se aproximativ 15 000 de decese din cauza poluării aerului (anul 2019)Cele mai importante surse de poluare a aerului la nivel global sunt: industria și furnizarea de energie, mijloacele de transport care folosesc combustibili poluanți, managementul deșeurilor, praful, activitățile agricole și încălzirea locuințelor folosind combustibili fosili.

    De Ziua Internaţională a Aerului Curat Pentru un Cer Albastru, 7 septembrie 2023, Institutul Național de Sănătate Publică și Direcția de Sănătate Publică Cluj se alătură organizațiilor internaționale care recunosc „valoarea aerului pe care îl respirăm cu toții” și necesitatea unor eforturi de colaborare concertate pentru a reduce emisiile poluante, în scopul protejării atât a mediului cât şi a sănătăţii umane.

    Pentru a avea un aer curat, sigur pentru sănătate, este nevoie de acțiuni comune ale populației, autorităților, comunităților de la nivel local, până la nivel internațional. Împreună, putem să accelerăm o tranziție justă și echitabilă de la combustibilii fosili, în special cărbunele, către energie regenerabilă curată, către gătit curat și vehicule electrice. De asemenea, trebuie încurajat mersul pe jos și cu bicicleta mai ales în orașe,  punerea în aplicare a unor sisteme care să transforme gestionarea responsabilă a deșeurilor în a doua natură, organizarea de activităţi de plantare a copacilor, sprijinirea copiilor în conştientizarea problemelor de mediu şi a impactului poluării asupra sănătăţii precum şi susţinerea de politici care să faciliteze utilizarea surselor de energie mai puţin poluante.

Toți respirăm același aer! O singură atmosferă ne protejează și ne susține pe toți!

Campania Luna Națională de Informare despre Boli Transmisibile – Gripa și vaccinarea antigripală; SARS-CoV-2 și vaccinarea împotriva COVID-19

Ministerul Sănătății, cu sprijinul Institutului Național de Sănătate Publică și al direcțiilor de sănătate publică, desfășoară, pe parcursul lunii septembrie 2023, activități de informare, educare și comunicare în cadrul Campaniei Luna Națională de Informare despre Boli Transmisibile – Gripa și vaccinarea antigripală; SARS-CoV-2 și vaccinarea împotriva COVID-19.

    Gripa, deși de cele mai multe ori, este considerată o afecțiune banală, este o boală infecțioasă foarte contagioasă, cu morbiditate și mortalitate semnificative fiind responsabilă pentru până la 50 de milioane de cazuri simptomatice în fiecare an în Uniunea Europeană/Spațiul Economic European și de 15.000-70.000 de decese pe an.

    Vaccinarea este cea mai eficientă formă de prevenire a gripei. Acoperirea vaccinală pentru gripă în unele țări europene, inclusiv România, este sub ținta recomandată de 75% pentru vârstnici, cu toate că această intervenție de sănătate publică previne în jur de 37.000 de decese în Uniunea Europeană, în fiecare an.

    În România, de la începutul sezonului gripal 2022-2023 au fost raportate 3900 de cazuri de gripă confirmată de laborator și au fost înregistrate 97 de decese. Până în data de 21.05.2023 au fost vaccinate antigripal 1 486 600 de persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătății.

    Virusul COVID-19 a apărut la sfârșitul anului 2019 și s-a răspândit foarte rapid cauzând, la nivel global, până în data de 17 mai 2023,  766.440.796 de cazuri și 6.932.591 de decese. Pe teritoriul României, în anii 2020 și 2021, au fost înregistrate 1813823 de cazuri și 58971 de decese.

    Ținând cont de cirulația concomitentă a celor două virusuri, vaccinarea antigripală este și mai importantă deoarece co-infecția virus gripal-SARS-COV-2 poate avea o evoluție severă, în special la grupele populaționale vulnerabile.

Care sunt beneficiile vaccinării antigripale?

  • prevenirea îmbolnăvirii;
  • diminuarea severității și scurtarea duratei bolii: forme ușoare de scurtă durată (1-2 zile);
  • reducerea semnificativă a spitalizărilor și a deceselor cauzate de gripă și pneumonii;
  • reducerea numărului consultațiilor și a vizitelor la domiciliu;
  • reducerea numărului solicitărilor la serviciile de ambulanță;
  • reducerea numarului de concedii medicale acordate pentru gripă și infecții respiratorii acute;
  • reducerea folosirii antibioticelor în afecțiunile compatibile cu gripa.

    Dacă faceți parte din grupele populaționale la risc menționate mai jos, adresați-vă medicului de familie pentru a beneficia de vaccinarea antigripală gratuită.

  • Persoane cu vârsta cuprinsă între 6 luni – 64 de ani, aflate în evidență cu afecțiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, hepatice, neurologice, diabet zaharat, obezitate, astm sau virusul imunodeficienței umane;
  • Copii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 35 de luni;
  • Gravide;
  • Medici, cadre sanitare medii și personal sanitar auxiliar, atât din spitale, cât și din unitățile sanitare ambulatorii, inclusiv salariați ai instituțiilor de ocrotire (copii sau bătrâni) și ai unităților de bolnavi cronici, care prin natura activității vin în contact respirator cu pacienții sau asistații;
  • Persoane, adulți și copii, rezidente în instituții de ocrotire socială, precum și persoane care acordă asistență medicală, socială și îngrijiri la domiciliu persoanelor la risc înalt;
  • Toate persoanele cu vârsta ≥65 de ani



Știu, nu doar sper că o să fiu bine! Mă vaccinez!

Campanie națională de informare și conștientizare asupra importanței vaccinării

provaccin.ro


Campania ”Împreună pentru un aer mai curat!”

AUGUST 2023

Aerul curat este esențial pentru sănătatea oamenilor și a ecosistemelor. Doar poluarea atmosferică, fără a lua în considerare și alte forme de poluare, este responsabilă pentru aproape 238 000 de decese premature în fiecare an în rândul europenilor.

Noile norme propuse de către Comisia Europeană în 2022, în cadrul Pactului Verde European, urmăresc reducerea cu peste 75% în următorii zece ani a numărului deceselor cauzate de nivelurile crescute ale principalului factor poluant al aerului - pulberile fine în suspensie (PM2,5), deoarece acestea depășesc limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.

Campania de informare din acest an – Împreună pentru un aer mai curat! – se va derula pe tot parcursul lunii august, urmărind informarea și creșterea gradului de conștientizare cu privire la efectele poluării aerului cu pulberi în suspensie asupra sănătății oamenilor, în rândul populației, mai ales a populației vulnerabile (copii, vârstnici, persoane cu afecțiuni cronice respiratorii și cardiovasculare), dar și a autorităților.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății depășirea nivelurilor recomandate pentru calitatea aerului se asociază cu riscuri pentru sănătate. Particulele în suspensie sunt asociate cu bolile și decesele provocate de boli cardiace sau pulmonare. Pe termen scurt, efectele expunerii la aer poluat sunt: tuse, dispnee, durere în piept, iritarea ochilor, iar efectele expunerii pe termen lung sunt diminuarea funcției pulmonare, dezvoltarea bolilor respiratorii mai  ales la copii, agravarea bolilor pulmonare existente la adulți și mai ales la persoanele în vârstă, decesul prematur la persoane cu boli pulmonare. Expunerea la aer poluat în timpul sarcinii are impact asupra sănătății fătului putând determina greutate mică la naștere și naștere prematură.

România ocupă locul 45 în lume și locul 8 la nivel european în ceea ce privește rata de mortalitate cauzată de poluare în general, anual înregistrându-se aproximativ 15 000 de decese din cauza poluării aerului (anul 2019).

Cele mai importante surse de poluare a aerului la nivel global sunt: industria și furnizarea de energie, mijloacele de transport care folosesc combustibili poluanți, managementul deșeurilor, praful, activitățile agricole și încălzirea locuințelor folosind combustibili fosili. Pentru a avea un aer curat, sigur pentru sănătate, este nevoie de acțiuni comune ale populației, autorităților, comunităților de la nivel local, până la nivel internațional.

Oamenii trebuie să cunoască riscurile pentru sănătate cauzate de poluarea aerului și să ia măsuri pentru a -și scădea expunerea individuală și a oamenilor din comunitate precum: reducerea activității în aer liber la momentele și în zonele cu trafic intens, limitarea timpului petrecut în anumite puncte de trafic aglomerat, limitarea folosirii autoturismului personal, evitarea arderii deșeurilor.

Campania de informare, educare, comunicare la nivel național este coordonată de Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Sănătate Publică şi este implementată local de Direcţiile de Sănătate Publică judeţene.

Analiza de situație Poluarea aerului cu pulberi în suspensie AUGUST 2023


Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân


    Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân este celebrată în fiecare an în perioada 1-7 august, alăptarea fiind una dintre cele mai eficiente modalități de a oferi nou-născuților de pretutindeni cel mai bun început în viață.

    Laptele matern este alimentul ideal pentru sugari. Este sigur, curat și conține anticorpi care ajută la protejarea împotriva multor boli care afectează mai ales copiii. Laptele matern oferă toată energia și nutrienții de care sugarul are nevoie în primele luni de viață și continuă să asigure până la jumătate sau mai mult din nevoile nutriționale ale copilului, în a doua jumătate a primului an și până la o treime în timpul celui de-al doilea an de viață. Copiii alăptați la sân au șanse mai bune să nu fie subponderali, supraponderali sau să sufere de obezitate și sunt mai puțin predispuși la diabet, pe parcursul vieții.

    Se estimează că 2,7 milioane de decese ale copiilor, ceea ce înseamnă aproximativ 45% dintre toate decesele copiilor, sunt atribuite subnutriției, în fiecare an. La nivel global, în 2020, s-a estimat că 149 de milioane de copii sub 5 ani aveau înălţime mică pentru vârsta lor, 45 de milioane au fost prea slabi pentru înălțimea lor și 38,9 milioane erau supraponderali sau obezi.

    Puțini copii primesc alimente complementare adecvate și sigure din punct de vedere nutrițional; în multe țări, mai puțin de o pătrime dintre sugarii cu vârsta cuprinsă între 6 și 23 de luni  beneficiază de o diversificare alimentară corectă și sunt hrăniți adecvat vârstei lor.

    În lume, aproximativ 44% dintre sugarii cu vârsta între 0 și 6 luni sunt alăptați exclusiv la sân. Astfel, dacă toți copiii cu vârsta între 0 și 23 de luni ar fi alăptați optim, se estimează că în fiecare an ar putea fi salvate peste 820.000 de vieți de copii cu vârsta sub 5 ani.

    Alăptarea este unul dintre primii factori de protecție durabilă a sănătății copilului. Alăptarea îmbunătățește coeficientul de inteligenţă și gradul de şcolarizare. Îmbunătățirea dezvoltării copilului și reducerea cheltuielilor cu sănătatea prin alăptare are ca rezultat câștiguri economice pentru familii. Este recomandată inițierea alăptării în prima oră de la naștere, alăptarea exclusivă până când copilul împlinește 6 luni și continuarea alăptării, în paralel cu procesul de diversificare, până la vârsta de 2 ani.

    Institutul Naţional de Sănătate Publică a dezvoltat alături de Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu-Rusescu”, Institutul Norvegian de Sănătate Publică, Directoratul Norvegian de Sănătate și Biroul de țară  al Organizației Mondiale a Sănătății OMS pentru România în cadrul proiectului ”Consolidarea rețelei naționale de furnizori de îngrijiri primare de sănătate pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației, copii și adulți (inclusiv populație vulnerabilă)” recomandări în domeniul promovării alăptării destinate personalului sanitar care lucrează la nivel local în cadrul Ghidului “Promovarea alăptării. Sfaturi pentru îmbunătățirea practicii alăptării”. Acest document adduce încă o dată în atenţie principiile îngrijirilor centrate pe persoană și pe familie, precum şi faptul că sprijinul pentru alăptare oferit la nivelul comunității este esențial. Materialul este disponibil prin accesarea următorului link: https://proiect-pdp1.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2021/12/Alaptare.pdf

    Campaniile de informare și educare a mamelor și a familiilor acestora cu privire la beneficiile alăptării la sân pot determina o schimbare de atitudine în rândul mamelor, iar susținerea acestui comporta-ment poate crește numărul de mame care practică alăptatul exlusiv la sân, contribuind astfel la o ali-mentație corectă a nou-născuților.


ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA HEPATITEI

28 IULIE 2023

    Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei, marcată în fiecare an pe 28 iulie, se desfășoară anul acesta sub sloganul „O singură viață, un singur ficat!”, fiind un prilej de a evidenția necesitatea accelerarii eforturilor de eliminare a hepatitei virale și importanța prevenirii, testării și tratamentului.

    Strategiile globale privind HIV, hepatita virală și infecțiile cu transmitere sexuală pentru perioada 2022-2030, adoptate de Organizația Monială a Sănătății urmăresc atingerea obiectivului de a elimina hepatita virală B și C până în 2030. La nivel global 350 de milioane de oameni trăiesc cu hepatită virală cronică, cu mai mult de 1,1 milioane de vieți pierdute în fiecare an din cauza hepatitei B și a hepatitei C.

    Ficatul îndeplinește în tăcere peste 500 de funcții vitale, în fiecare zi, pentru a ne menține în viață. De aceea este atât de important să acordăm prioritate sănătății ficatului și să cunoaștem starea lui de sănătate.

    Pe lângă cunoașterea stării de sănătate a ficatului și căutarea unui tratament, reducerea consumului de alcool, obținerea unei greutăți sănătoase, tratarea hipertensiunii arteriale și gestionarea diabetului zaharat sunt cheia pentru un ficat sănătos.

Beneficiile unui ficat sănătos includ:

  • Viața mai lungă;
  • Protejarea celor dragi împotriva hepatitei;
  • Protejarea altor organe vitale, inclusiv inima, creierul și rinichii, care se bazează pe ficatul sănătos pentru a funcționa.
Hepatita virală încă ucide peste un milion de oameni în fiecare an.

    În lume se înregistrează un deces prin hepatită la fiecare treizeci de secunde. Peste 8.000 de noi infecții cu hepatita B și C apar în fiecare zi, adică peste 5 infecții în fiecare minut. Dacă traiectoria actuală continuă, hepatita virală va ucide mai mulți oameni anual decât malaria, tuberculoza și HIV/SIDA la un loc, până în 2040.

    La nivel global, există un număr mare de persoane nediagnosticate și netratate care trăiesc cu hepatită. Acest lucru trebuie să se schimbe.

    Infecția cu hepatită este tăcută și gradul de conștientizare a sănătății ficatului este scăzut. Cele mai multe simptome apar doar odată ce boala este avansată, prin urmare există foarte multe persoane nediagnosticate care trăiesc cu hepatită. Chiar și atunci când hepatita este diagnosticată, numărul persoanelor care urmează să primească tratament este scăzut. Majoritatea oamenilor descoperă că au hepatită B sau C după mulți ani de infecție tăcută și numai atunci când dezvoltă boală hepatică gravă sau cancer.

    În România, Institutul National de Sănătate Publică este partener în Proiectul LIVE(RO), alături de Institutul Clinic Fundeni și Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Sf.Spiridon” Iași, proiect care asigură testarea pentru hepatita B, D și C în patru regiuni ale țării: Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia. În perioada iulie 2021 – mai 2023, aproape 300.000 de persoane au beneficiat de activitățile de screening pentru hepatita B, D și C, 81% dintre persoane aparținând unui grup vulnerabil. 3% dintre persoanele testate au avut, la cabinetul medicului de familie, cel puțin un rezultat pozitiv pentru hepatita B sau C la testele rapide. Dintre acestea, circa 70% ajunseseră, până la sfârșitul lunii iunie 2023, la medicul specialist gastro-enterolog, pentru diagnostic. Pentru  84% dintre persoane s-a stabilit un diagnostic final, iar ceilalți fiind în curs de evaluare. Cu ciroză hepatică au fost diagnosticați 612 pacienți, iar 16 cu carcinom hepatic.

Infecțiile cu virusuri hepatitice și decesele pe care le cauzează pot fi prevenite.

    Prin asigurarea unei acoperiri vaccinale optime anti-hepatită B, încă de la naștere, se poate scădea numărul de copii cu hepatită cronică B și se poate îndeplini dezideratul de a elimina hepatita B, conform Obiectivului de Dezvoltare Durabilă (ODD) din domeniul sănătății. Aproximativ 4,5 milioane de decese premature ar putea fi prevenite în țările cu venituri mici și medii până în 2030 prin vaccinare, teste de diagnosticare, tratament și campanii de educație pentru sănătate.


ZIUA MONDIALĂ DE PREVENIRE A ÎNECULUI - 25 IULIE 2023

ORICINE SE POATE ÎNECA, NIMENI NU AR TREBUI SĂ SE ÎNECE

    Ziua Mondială de Prevenire a Înecului (World Drowning Prevention Day) este marcată, în fiecare an, în data de 25 iulie.

    Acest eveniment global este o oportunitate de a evidenția impactul tragic și profund al înecului asupra familiilor și comunităților și de a oferi soluții salvatoare pentru prevenirea acestuia.

    În contextul acestui eveniment ne alăturăm eforturilor tuturor țărilor de a informa despre siguranța în apă și în jurul acesteia. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) subliniază necesitatea de amenajare de locuri sigure, îndepărtate de apă pentru copii și tineri cu vârste cuprinse între 1 și 24 de ani, învățarea lor să înoate și îmbunătățirea gestionării riscurilor de inundație, pentru a se preveni decesele prin înec.

La nivel mondial:

    Înecul a provocat peste 2,5 milioane de decese în ultimul deceniu în întreaga lume. OMS estimează că: 236.000 de vieți sunt pierdute în fiecare an din cauza înecului; 650 decese prin înec în fiecare zi; 26 decese prin înec în fiecare oră. Aceste estimări nu includ decesele prin înec cauzat de inundații sau prin accidente de circulație.

    Înecul se numără printre primele zece cauze de deces la copii și tineri cu vârsta cuprinsă între 1și 24 de ani din fiecare regiune a lumii; cele mai mari rate de înec apar în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 1 și 4 ani, urmate de copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 9 ani. Peste 90% dintre decesele prin înec, din țările cu venituri mici și medii, au loc în râuri, lacuri, fântâni, vase de stocare a apei menajere și piscine.

    Înecul este a treia cauză de deces accidental, reprezentând  7% din toate decesele prin rănire. Bilanțul uman, social și economic al acestor pierderi este intolerabil de mare și complet prevenibil.

La nivel național:

    România se clasează pe locul 4 în Uniunea Europeană, după Letonia, Lituania și Estonia, în ceea ce privește rata de mortalitate standardizată prin înec și scufundare (conform datelor publicate de Eurostat).

    Înecul constă dintr-o sufocare provocată de scufundarea gurii și nasului în apă. Înecul apare atunci cînd persoana nu mai poate respira în momentul în care este aflată sub suprafața apei sau a altui lichid. Înecul este un accident grav, cu rezultate fatale sau nefatale.

    Înecul nu este zgomotos, spectaculos, este tăcut, oamenii nu se zbat stropind cu apă și nu strigă după ajutor. Persoana care se îneacă și supraviețuiește a suferit un înec nefatal. Înecurile fatale se petrec cand persoana este singură sau într-o împrejurare când ceilalți fie nu sunt conștienți de situația victimei, fie nu sunt capabili să-i ofere ajutor.

Cum vă puteți proteja copilul?

  • Supravegheați-l chiar dacă știe să înoate;
  • Însoțiți-l în apă: la mare, în parcuri acvatice, în piscine, în zonele cu tobogane;
  • Alegeți doar locuri de scăldat autorizate și amenajate corespunzător;
  • Nu pierdeți copilul din câmpul vizual nici măcar o secundă.

Activitate de informare finanțată de către Ministerul Sănătății prin Programul Național de Evaluare și Promovare a Sănătății, cu suportul metodologic al Institutului Național de Sănătate Publică.













pagina principală©Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj