ZIUA MONDIALĂ A CONTRACEPȚIEI - 26 SEPTEMBRIE 2023
În
fiecare an, în data de 26 septembrie, începând cu anul 2007, este
celebrată Ziua mondială a Contracepției care urmărește să încurajeze
oamenii să ia decizii informate în ceea ce privește metodele
contraceptive, starea de sănătate și propriul viitor.
Cu
acest prilej, ne propunem să contribuim la creșterea interesului pentru
informațiile privind utilizarea contracepției și a nivelului de
informare despre opțiunile pe care le au oamenii, ținând cont de stilul
de viață, planurile și starea individuală de sănătate.
În
alegerea unei metode de contracepție trebuie luată în considerare dubla
protecție împotriva riscului simultan de HIV și de alte boli cu
transmitere sexuală. Deși contraceptivele hormonale și steriletele sunt
extrem de eficiente în prevenirea sarcinii, ele nu protejează împotriva
bolilor cu transmitere sexuală. Utilizarea consecventă și corectă a
prezervativului masculin din latex reduce riscul de infecție cu HIV și
de alte boli cu transmitere sexuală, inclusiv infecția cu chlamydia,
gonococ și trichomonas.
La
nivel mondial, între anii 2000 și 2020, numărul femeilor care folosesc
o metodă modernă de contracepție a crescut de la 663 milioane la 851
milioane, rata prevalenței contraceptivelor (procentul femeilor cu
vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani care utilizează orice metodă
contraceptivă) crescând de la 47,7% la 49,0%. Până în 2030 se estimează
că numărul femeilor care folosesc o metodă modernă de contracepție se
va mări cu încă 70 de milioane.
Rolul
contracepției este important pentru planificarea unei sarcini și
asigurarea sănătății mamei și copilului. Utilizarea metodelor
contraceptive previne riscurile de sănătate legate de sarcină pentru
femei, în special pentru fetele adolescente. Sarcinile la adolescente
reprezintă o problemă globală, aproximativ 90% din nașterile fetelor cu
vârste între 15 și 19 ani având risc de mortalitate maternă și
infantilă sau de naștere prematură. Complicațiile legate de sarcină și
naștere reprezintă principala cauză de deces pentru fetele cu vârsta
cuprinsă între 15 și 19 ani. Nou-născuții mamelor adolescente se
confruntă cu riscuri mai mari de a avea greutate mică la naștere și
afecțiuni neonatale severe.
Deși
în perioada 2000-2023, natalitatea la adolescentele de 15-19 ani a
scăzut de la 64,5‰, la 41,3‰ este nevoie în continuare de promovarea
posibilității de a avea opțiuni educate privitoare la contracepție
pentru a preveni sarcinile nedorite, a reduce incidența infecțiilor
transmisibile sexual și scăderea necesității avorturilor induse.
Sfatul
medical rămâne esențial pentru a ajuta oamenii să aleagă corect metoda
potrivită de contracepție în funcție de contextul individual.
Ziua Internațională de Luptă împotriva maladiei Alzheimer
“Demența nu este o parte normală a procesului de îmbătrânire! - Discută despre aceasta cu medicul tău!”
Ziua
Internațională de Luptă împotriva maladiei Alzheimer, lansată în anul
1994 sub umbrela federației internaționale, Alzheimer Disease
International (ADI) și sub patronajul Organizației Mondiale a
Sănătății, este marcată în fiecare an pe data de 21 septembrie. Anul
acesta, este subliniat aspectul conştientizării rolului esențial al
identificării factorilor de risc și a semnelor timpurii ale demenței
pentru adoptarea de măsuri proactive de reducere a riscului şi de
prevenire a apariției acesteia.
Demența
reprezintă o varietate de boli și leziuni care afectează creierul.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și poate
contribui la 60-70% din aceste cazuri.
În
prezent, peste 55 de milioane de oameni suferă de demență în întreaga
lume și în fiecare an, apar aproape 10 milioane de cazuri noi.
Demența
este în prezent a șaptea cauză de deces și una dintre cauzele majore de
dizabilitate și dependență socială în rândul persoanelor în vârstă, la
nivel global.
Femeile sunt
afectate în mod disproporționat de demență, atât direct, cât și
indirect prin oferirea de sprijin persoanelor apropiate afectate de
demență, ele acoperind 70% din timpul alocat îngrijirilor acestor
persoane.
În România, în anul 2022 au fost raportate de către medicii de familie, 7920 de cazuri noi de îmbolnăvire cu această maladie.
În
anul 2019, povara economică a demenței la nivel global a fost de 1,3
trilioane de dolari, aproximativ 50% din aceste costuri fiind atribuite
îngrijirii oferite de membrii familiei și de prietenii apropiați
(calculat la o medie de 5 ore de îngrijire și supraveghere pe zi).
Factorii
de risc pentru demență includ: vârsta (mai frecvent la peste 65 de
ani), hipertensiunea arterială, glicemia crescută (diabet zaharat),
obezitatea, fumatul, consumul de alcool, inactivitatea fizică, izolarea
socială, depresia.
Semnele și
simptomele timpurii sunt: uitarea evenimentelor recente, pierderea sau
rătăcirea lucrurilor, confuzia, chiar și în locuri familiare, pierderea
noțiunii timpului, dificultăți în rezolvarea problemelor sau luarea
deciziilor, dificultăţi în găsirea cuvintelor, dificultăți în
îndeplinirea sarcinilor familiare, aprecierea greșită a distanțelor
față de obiecte.
Demența are
impact fizic, psihologic, social și economic, nu numai pentru
persoanele care trăiesc cu demență, ci și pentru îngrijitorii lor,
familii și societate în general. Există adesea o lipsă de
conștientizare și înțelegere a demenței, ceea ce duce la stigmatizare
și bariere în calea diagnosticului și îngrijirii.
OMS
recunoaște demența ca o prioritate de sănătate publică. În mai 2017,
Adunarea Mondială a Sănătății a aprobat Planul de acțiune global
privind răspunsul de sănătate publică la demență 2017-2025. Acesta
oferă un plan cuprinzător de acțiune – pentru factorii de decizie,
partenerii internaționali, regionali și naționali și OMS în următoarele
domenii: abordarea demenței ca prioritate de sănătate publică;
creșterea gradului de conștientizare a demenței și crearea unei
societăți care să includă demența; reducerea riscului de demență;
diagnostic, tratament și îngrijire; sisteme informatice pentru demență;
sprijin pentru îngrijitorii de demență; precum și cercetare și inovare.
Pentru
a facilita monitorizarea planului de acțiune global pentru demență, OMS
a dezvoltat Observatorul global pentru demență (GDO), un portal de date
care adună date de țară privind 35 de indicatori cheie ai demenței din
cele șapte domenii strategice ale planului de acțiune global. Ca o
completare a GDO, OMS a lansat Platforma de schimb de cunoștințe GDO,
care este un depozit de exemple de bune practici în domeniul demenței,
cu scopul de a stimula învățarea reciprocă și schimbul multidirecțional
între regiuni, țări și indivizi pentru a facilita acțiunea la nivel
global.
SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A MOBILITĂȚII
16 – 22 SEPTEMBRIE 2023
Lansat în anul 2002, Proiectul European intitulat Săptămâna Europeană a Mobilității
promovează schimbarea comportamentului în favoarea mobilității active,
a transportului public și a altor soluții de transport nepoluante și
inteligente.
Evenimentul principal al informării derulate anual în perioada 16-22 septembrie, are loc în data de 22 septembrie și este cunoscut ca „Ziua mondială fără autoturisme”.
Scopul acestei zile este descurajarea, pe cât posibil a circulației cu
automobilul personal sau de serviciu, în favoarea deplasării cu
bicicleta, a mersului pe jos ori a utilizării transportului în comun.
Mobilitatea prin forme alternative de transport ecologic nepoluant are
impact asupra creșterii calității vieții, mai ales în mediul urban și
asupra sănătății prin reducerea poluării aerului, a poluării fonice, a
accidentelor rutiere, cât și numărului persoanelor obeze.
Mobilitatea activă presupune utilizarea formelor nemotorizate de deplasare.
Mobilitatea activă are impact asupra sănătății populației prin
reducerea incidenței bolilor cronice netransmisibile⁚ boli
cardiovasculare, cancer, boli respiratorii, boli metabolice, afecțiuni
psihice.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cel puțin unul din patru
adulți și peste 80% din adolescenți nu sunt suficient de activi fizic.
Conform aceleiași surse, 7-8% din bolile cardiovasculare, depresii,
demențe și aproximativ 5% din cazurile de diabet zaharat de tip 2 ar
putea fi prevenite dacă oamenii ar fi mai activi fizic.
Direcția de Sănătate Publică a județului Cluj desfășoară în perioada 16 – 22 septembrie 2023 activitatea de informare: Săptămâna Europeană a Mobilității
cu scopul de a informa populația generală adultă despre această acțiune
în special a celor care folosesc mult mașina personală pentru
deplasările urbane și modul cum ne influențează sănătatea.
Activitate de informare finanțată de către Ministerul Sănătății prin
Programul Național de Evaluare și Promovare a Sănătății. Suportul
metodologic este asigurat de Institutul Național de Sănătate Publică.
Începând cu anul 2020 ziua de 7 septembrie a fost desemnată Ziua
internaţională a aerului curat pentru un cer albastru de către Adunarea
Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), cu scopul de a crește
gradul de conștientizare în ceea ce privește importanța aerului curat
pentru sănătate, productivitate, economie și mediu. În prezent,
comunitatea internaţională manifestă un interes în creștere pentru
îmbunătăţirea calităţii aerului, subliniind necesitatea unor eforturi
suplimentare în această direcție.
Antonio Guterres, Secretarul General al Naţiunilor Unite, în mesajul
său pentru marcarea Zilei internaţionale a aerului curat pentru un cer
albastru, în anul 2023, afirmă faptul că “Aerul nostru este un bun
comun și o responsabilitate comună. Să lucrăm împreună pentru a curăța,
a ne proteja sănătatea și a lăsa o planetă sănătoasă pentru generațiile
viitoare.”
Poluarea aerului este o amenințare pentru mediu și sănătatea umană,
fiind și una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. 99%
din umanitate respiră aer poluat cu particule, sulf și alte substanțe
toxice, țările cu venituri mici și medii suferind cele mai mari
expuneri. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că, la
nivel global, poluarea aerului este responsabilă pentru aproximativ 7
milioane de decese premature pe an din cauza bolilor cardiace
ischemice, a accidentului vascular cerebral, a bolii pulmonare
obstructive cronice și a cancerului pulmonar, dar și a infecțiilor
respiratorii acute, cum ar fi pneumonia.
România ocupă locul 45 în lume și locul 8 la nivel european în ceea ce privește rata
de mortalitate cauzată de poluare în general, anual înregistrându-se
aproximativ 15 000 de decese din cauza poluării aerului (anul 2019). Cele
mai importante surse de poluare a aerului la nivel global sunt:
industria și furnizarea de energie, mijloacele de transport care
folosesc combustibili poluanți, managementul deșeurilor, praful,
activitățile agricole și încălzirea locuințelor folosind combustibili
fosili.
De Ziua Internaţională a Aerului Curat Pentru un Cer Albastru,
7 septembrie 2023, Institutul Național de Sănătate Publică și Direcția
de Sănătate Publică Cluj se alătură organizațiilor internaționale care
recunosc „valoarea aerului pe care îl respirăm cu toții” și necesitatea
unor eforturi de colaborare concertate pentru a reduce emisiile
poluante, în scopul protejării atât a mediului cât şi a sănătăţii umane.
Pentru
a avea un aer curat, sigur pentru sănătate, este nevoie de acțiuni
comune ale populației, autorităților, comunităților de la nivel local,
până la nivel internațional. Împreună, putem să accelerăm o tranziție
justă și echitabilă de la combustibilii fosili, în special cărbunele,
către energie regenerabilă curată, către gătit curat și vehicule
electrice. De asemenea, trebuie încurajat mersul pe jos și cu bicicleta
mai ales în orașe, punerea în aplicare a unor sisteme care să
transforme gestionarea responsabilă a deșeurilor în a doua natură,
organizarea de activităţi de plantare a copacilor, sprijinirea copiilor
în conştientizarea problemelor de mediu şi a impactului poluării asupra
sănătăţii precum şi susţinerea de politici care să faciliteze
utilizarea surselor de energie mai puţin poluante.
Toți respirăm același aer! O singură atmosferă ne protejează și ne susține pe toți!
Campania
Luna Națională de Informare despre Boli Transmisibile – Gripa și
vaccinarea antigripală; SARS-CoV-2 și vaccinarea împotriva COVID-19
Ministerul
Sănătății, cu sprijinul Institutului Național de Sănătate Publică și al
direcțiilor de sănătate publică, desfășoară, pe parcursul lunii
septembrie 2023, activități de informare, educare și comunicare în
cadrul Campaniei
Luna Națională de Informare despre Boli Transmisibile – Gripa și
vaccinarea antigripală; SARS-CoV-2 și vaccinarea împotriva COVID-19.
Gripa,
deși de cele mai multe ori, este considerată o afecțiune banală, este o
boală infecțioasă foarte contagioasă, cu morbiditate și mortalitate
semnificative fiind responsabilă pentru până la 50 de milioane
de cazuri simptomatice în fiecare an în Uniunea Europeană/Spațiul
Economic European și de 15.000-70.000 de decese pe an.
Vaccinarea este cea mai eficientă formă de prevenire a gripei.
Acoperirea vaccinală pentru gripă în unele țări europene, inclusiv
România, este sub ținta recomandată de 75% pentru vârstnici, cu toate
că această intervenție de sănătate publică previne în jur de 37.000 de
decese în Uniunea Europeană, în fiecare an.
În România, de la începutul sezonului gripal 2022-2023 au fost
raportate 3900 de cazuri de gripă confirmată de laborator și au fost
înregistrate 97 de decese. Până în data de 21.05.2023 au fost vaccinate
antigripal 1 486 600 de persoane din grupele la risc, cu vaccin
distribuit de Ministerul Sănătății.
Virusul COVID-19 a
apărut la sfârșitul anului 2019 și s-a răspândit foarte rapid cauzând,
la nivel global, până în data de 17 mai 2023, 766.440.796 de
cazuri și 6.932.591 de decese. Pe teritoriul României, în anii 2020 și
2021, au fost înregistrate 1813823 de cazuri și 58971 de decese.
Ținând cont de cirulația concomitentă a celor două virusuri, vaccinarea
antigripală este și mai importantă deoarece co-infecția virus
gripal-SARS-COV-2 poate avea o evoluție severă, în special la grupele
populaționale vulnerabile.
Care sunt beneficiile vaccinării antigripale?
prevenirea îmbolnăvirii;
diminuarea severității și scurtarea duratei bolii: forme ușoare de scurtă durată (1-2 zile);
reducerea semnificativă a spitalizărilor și a deceselor cauzate de gripă și pneumonii;
reducerea numărului consultațiilor și a vizitelor la domiciliu;
reducerea numărului solicitărilor la serviciile de ambulanță;
reducerea numarului de concedii medicale acordate pentru gripă și infecții respiratorii acute;
reducerea folosirii antibioticelor în afecțiunile compatibile cu gripa.
Dacă faceți parte din grupele populaționale la risc menționate mai jos,
adresați-vă medicului de familie pentru a beneficia de vaccinarea
antigripală gratuită.
Persoane
cu vârsta cuprinsă între 6 luni – 64 de ani, aflate în evidență cu
afecțiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice,
renale, hepatice, neurologice, diabet zaharat, obezitate, astm sau
virusul imunodeficienței umane;
Copii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 35 de luni;
Gravide;
Medici,
cadre sanitare medii și personal sanitar auxiliar, atât din spitale,
cât și din unitățile sanitare ambulatorii, inclusiv salariați ai
instituțiilor de ocrotire (copii sau bătrâni) și ai unităților de
bolnavi cronici, care prin natura activității vin în contact respirator
cu pacienții sau asistații;
Persoane,
adulți și copii, rezidente în instituții de ocrotire socială, precum și
persoane care acordă asistență medicală, socială și îngrijiri la
domiciliu persoanelor la risc înalt;
Aerul
curat este esențial pentru sănătatea oamenilor și a ecosistemelor. Doar
poluarea atmosferică, fără a lua în considerare și alte forme de
poluare, este responsabilă pentru aproape 238 000 de decese premature
în fiecare an în rândul europenilor.
Noile
norme propuse de către Comisia Europeană în 2022, în cadrul Pactului
Verde European, urmăresc reducerea cu peste 75% în următorii zece ani a
numărului deceselor cauzate de nivelurile crescute ale principalului
factor poluant al aerului - pulberile fine în suspensie (PM2,5),
deoarece acestea depășesc limitele recomandate de Organizația Mondială
a Sănătății.
Campania
de informare din acest an – Împreună pentru un aer mai curat! – se va
derula pe tot parcursul lunii august, urmărind informarea și creșterea
gradului de conștientizare cu privire la efectele poluării aerului cu
pulberi în suspensie asupra sănătății oamenilor, în rândul populației,
mai ales a populației vulnerabile (copii, vârstnici, persoane cu
afecțiuni cronice respiratorii și cardiovasculare), dar și a
autorităților.
Conform
Organizației Mondiale a Sănătății depășirea nivelurilor recomandate
pentru calitatea aerului se asociază cu riscuri pentru sănătate.
Particulele în suspensie sunt asociate cu bolile și decesele provocate
de boli cardiace sau pulmonare. Pe termen scurt, efectele expunerii la
aer poluat sunt: tuse, dispnee, durere în piept, iritarea ochilor, iar
efectele expunerii pe termen lung sunt diminuarea funcției pulmonare,
dezvoltarea bolilor respiratorii mai ales la copii, agravarea
bolilor pulmonare existente la adulți și mai ales la persoanele în
vârstă, decesul prematur la persoane cu boli pulmonare. Expunerea la
aer poluat în timpul sarcinii are impact asupra sănătății fătului
putând determina greutate mică la naștere și naștere prematură.
România
ocupă locul 45 în lume și locul 8 la nivel european în ceea ce privește
rata de mortalitate cauzată de poluare în general, anual
înregistrându-se aproximativ 15 000 de decese din cauza poluării
aerului (anul 2019).
Cele
mai importante surse de poluare a aerului la nivel global sunt:
industria și furnizarea de energie, mijloacele de transport care
folosesc combustibili poluanți, managementul deșeurilor, praful,
activitățile agricole și încălzirea locuințelor folosind combustibili
fosili. Pentru a avea un aer curat, sigur pentru sănătate, este nevoie
de acțiuni comune ale populației, autorităților, comunităților de la
nivel local, până la nivel internațional.
Oamenii
trebuie să cunoască riscurile pentru sănătate cauzate de poluarea
aerului și să ia măsuri pentru a -și scădea expunerea individuală și a
oamenilor din comunitate precum: reducerea activității în aer liber la
momentele și în zonele cu trafic intens, limitarea timpului petrecut în
anumite puncte de trafic aglomerat, limitarea folosirii autoturismului
personal, evitarea arderii deșeurilor.
Campania
de informare, educare, comunicare la nivel național este coordonată de
Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Sănătate Publică şi
este implementată local de Direcţiile de Sănătate Publică judeţene.
Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân este celebrată în fiecare an
în perioada 1-7 august, alăptarea fiind una dintre cele mai eficiente
modalități de a oferi nou-născuților de pretutindeni cel mai bun
început în viață.
Laptele matern este alimentul ideal pentru sugari. Este sigur, curat și
conține anticorpi care ajută la protejarea împotriva multor boli care
afectează mai ales copiii. Laptele matern oferă toată energia și
nutrienții de care sugarul are nevoie în primele luni de viață și
continuă să asigure până la jumătate sau mai mult din nevoile
nutriționale ale copilului, în a doua jumătate a primului an și până la
o treime în timpul celui de-al doilea an de viață. Copiii alăptați la
sân au șanse mai bune să nu fie subponderali, supraponderali sau să
sufere de obezitate și sunt mai puțin predispuși la diabet, pe
parcursul vieții.
Se estimează că 2,7 milioane de decese ale copiilor, ceea ce înseamnă
aproximativ 45% dintre toate decesele copiilor, sunt atribuite
subnutriției, în fiecare an. La nivel global, în 2020, s-a estimat că
149 de milioane de copii sub 5 ani aveau înălţime mică pentru vârsta
lor, 45 de milioane au fost prea slabi pentru înălțimea lor și 38,9
milioane erau supraponderali sau obezi.
Puțini copii primesc alimente complementare adecvate și sigure din
punct de vedere nutrițional; în multe țări, mai puțin de o pătrime
dintre sugarii cu vârsta cuprinsă între 6 și 23 de luni
beneficiază de o diversificare alimentară corectă și sunt hrăniți
adecvat vârstei lor.
În lume, aproximativ 44% dintre sugarii cu vârsta între 0 și 6 luni
sunt alăptați exclusiv la sân. Astfel, dacă toți copiii cu vârsta între
0 și 23 de luni ar fi alăptați optim, se estimează că în fiecare an ar
putea fi salvate peste 820.000 de vieți de copii cu vârsta sub 5 ani.
Alăptarea este unul dintre primii factori de protecție durabilă a
sănătății copilului. Alăptarea îmbunătățește coeficientul de
inteligenţă și gradul de şcolarizare. Îmbunătățirea dezvoltării
copilului și reducerea cheltuielilor cu sănătatea prin alăptare are ca
rezultat câștiguri economice pentru familii. Este recomandată inițierea
alăptării în prima oră de la naștere, alăptarea exclusivă până când
copilul împlinește 6 luni și continuarea alăptării, în paralel cu
procesul de diversificare, până la vârsta de 2 ani.
Institutul Naţional de Sănătate Publică a dezvoltat alături de
Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului
“Alessandrescu-Rusescu”, Institutul Norvegian de Sănătate Publică,
Directoratul Norvegian de Sănătate și Biroul de țară al
Organizației Mondiale a Sănătății OMS pentru România în cadrul
proiectului ”Consolidarea rețelei naționale de furnizori de îngrijiri
primare de sănătate pentru îmbunătățirea stării de sănătate a
populației, copii și adulți (inclusiv populație vulnerabilă)”
recomandări în domeniul promovării alăptării destinate personalului
sanitar care lucrează la nivel local în cadrul Ghidului “Promovarea
alăptării. Sfaturi pentru îmbunătățirea practicii alăptării”. Acest
document adduce încă o dată în atenţie principiile îngrijirilor
centrate pe persoană și pe familie, precum şi faptul că sprijinul
pentru alăptare oferit la nivelul comunității este esențial. Materialul
este disponibil prin accesarea următorului link: https://proiect-pdp1.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2021/12/Alaptare.pdf
Campaniile de informare și educare a mamelor și a familiilor acestora
cu privire la beneficiile alăptării la sân pot determina o schimbare de
atitudine în rândul mamelor, iar susținerea acestui comporta-ment poate
crește numărul de mame care practică alăptatul exlusiv la sân,
contribuind astfel la o ali-mentație corectă a nou-născuților.
ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA HEPATITEI
28 IULIE 2023
Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei, marcată în fiecare an pe 28 iulie, se desfășoară anul acesta sub sloganul „O singură viață, un singur ficat!”,
fiind un prilej de a evidenția necesitatea accelerarii eforturilor de
eliminare a hepatitei virale și importanța prevenirii, testării și
tratamentului.
Strategiile globale privind HIV, hepatita virală și infecțiile cu
transmitere sexuală pentru perioada 2022-2030, adoptate de Organizația
Monială a Sănătății urmăresc atingerea obiectivului de a elimina
hepatita virală B și C până în 2030. La nivel global 350 de milioane de
oameni trăiesc cu hepatită virală cronică, cu mai mult de 1,1 milioane
de vieți pierdute în fiecare an din cauza hepatitei B și a hepatitei C.
Ficatul
îndeplinește în tăcere peste 500 de funcții vitale, în fiecare zi,
pentru a ne menține în viață. De aceea este atât de important să
acordăm prioritate sănătății ficatului și să cunoaștem starea lui de
sănătate.
Pe lângă cunoașterea stării de sănătate a ficatului și căutarea unui
tratament, reducerea consumului de alcool, obținerea unei greutăți
sănătoase, tratarea hipertensiunii arteriale și gestionarea diabetului
zaharat sunt cheia pentru un ficat sănătos.
Beneficiile unui ficat sănătos includ:
Viața mai lungă;
Protejarea celor dragi împotriva hepatitei;
Protejarea altor organe vitale, inclusiv inima, creierul și rinichii, care se bazează pe ficatul sănătos pentru a funcționa.
Hepatita virală încă ucide peste un milion de oameni în fiecare an.
În lume se înregistrează un deces prin hepatită la fiecare treizeci de
secunde. Peste 8.000 de noi infecții cu hepatita B și C apar în fiecare
zi, adică peste 5 infecții în fiecare minut. Dacă
traiectoria actuală continuă, hepatita virală va ucide mai mulți oameni
anual decât malaria, tuberculoza și HIV/SIDA la un loc, până în 2040.
La nivel global, există un număr mare de persoane nediagnosticate și
netratate care trăiesc cu hepatită. Acest lucru trebuie să se schimbe.
Infecția cu hepatită este tăcută și gradul de conștientizare a
sănătății ficatului este scăzut. Cele mai multe simptome apar doar
odată ce boala este avansată, prin urmare există foarte multe persoane
nediagnosticate care trăiesc cu hepatită. Chiar și atunci când hepatita
este diagnosticată, numărul persoanelor care urmează să primească
tratament este scăzut. Majoritatea oamenilor descoperă că au hepatită B
sau C după mulți ani de infecție tăcută și numai atunci când dezvoltă
boală hepatică gravă sau cancer.
În România, Institutul National de Sănătate Publică este partener în
Proiectul LIVE(RO), alături de Institutul Clinic Fundeni și Spitalul
Clinic Județean de Urgență ”Sf.Spiridon” Iași, proiect care asigură
testarea pentru hepatita B, D și C în patru regiuni ale țării:
Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia. În perioada iulie
2021 – mai 2023, aproape 300.000 de persoane au beneficiat de
activitățile de screening pentru hepatita B, D și C, 81% dintre
persoane aparținând unui grup vulnerabil. 3% dintre persoanele testate
au avut, la cabinetul medicului de familie, cel puțin un rezultat
pozitiv pentru hepatita B sau C la testele rapide. Dintre acestea,
circa 70% ajunseseră, până la sfârșitul lunii iunie 2023, la medicul
specialist gastro-enterolog, pentru diagnostic. Pentru 84% dintre
persoane s-a stabilit un diagnostic final, iar ceilalți fiind în curs
de evaluare. Cu ciroză hepatică au fost diagnosticați 612 pacienți, iar
16 cu carcinom hepatic.
Infecțiile cu virusuri hepatitice și decesele pe care le cauzează pot fi prevenite.
Prin asigurarea unei acoperiri vaccinale optime anti-hepatită B, încă
de la naștere, se poate scădea numărul de copii cu hepatită cronică B
și se poate îndeplini dezideratul de a elimina hepatita B, conform
Obiectivului de Dezvoltare Durabilă (ODD) din domeniul sănătății.
Aproximativ 4,5 milioane de decese premature ar putea fi prevenite în
țările cu venituri mici și medii până în 2030 prin vaccinare, teste de
diagnosticare, tratament și campanii de educație pentru sănătate.
ZIUA MONDIALĂ DE PREVENIRE A ÎNECULUI - 25 IULIE 2023
ORICINE SE POATE ÎNECA, NIMENI NU AR TREBUI SĂ SE ÎNECE
Ziua Mondială de Prevenire a Înecului (World Drowning Prevention Day)
este marcată, în fiecare an, în data de 25 iulie.
Acest eveniment global este o oportunitate de a evidenția impactul
tragic și profund al înecului asupra familiilor și comunităților și de
a oferi soluții salvatoare pentru prevenirea acestuia.
În contextul acestui eveniment ne alăturăm eforturilor tuturor țărilor
de a informa despre siguranța în apă și în jurul acesteia. Organizația
Mondială a Sănătății (OMS) subliniază necesitatea de amenajare de
locuri sigure, îndepărtate de apă pentru copii și tineri cu vârste
cuprinse între 1 și 24 de ani, învățarea lor să înoate și îmbunătățirea
gestionării riscurilor de inundație, pentru a se preveni decesele prin
înec.
La nivel mondial:
Înecul a provocat peste 2,5 milioane de decese în ultimul deceniu în
întreaga lume. OMS estimează că: 236.000 de vieți sunt pierdute în
fiecare an din cauza înecului; 650 decese prin înec în fiecare zi; 26
decese prin înec în fiecare oră. Aceste estimări nu includ decesele
prin înec cauzat de inundații sau prin accidente de circulație.
Înecul se numără printre primele zece cauze de deces la copii și tineri
cu vârsta cuprinsă între 1și 24 de ani din fiecare regiune a lumii;
cele mai mari rate de înec apar în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă
între 1 și 4 ani, urmate de copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 9 ani.
Peste 90% dintre decesele prin înec, din țările cu venituri mici și
medii, au loc în râuri, lacuri, fântâni, vase de stocare a apei
menajere și piscine.
Înecul este a treia cauză de deces accidental, reprezentând 7%
din toate decesele prin rănire. Bilanțul uman, social și economic al
acestor pierderi este intolerabil de mare și complet prevenibil.
La nivel național:
România se clasează pe locul 4 în Uniunea Europeană, după Letonia,
Lituania și Estonia, în ceea ce privește rata de mortalitate
standardizată prin înec și scufundare (conform datelor publicate de
Eurostat).
Înecul constă dintr-o sufocare provocată de scufundarea gurii și
nasului în apă. Înecul apare atunci cînd persoana nu mai poate respira
în momentul în care este aflată sub suprafața apei sau a altui lichid.
Înecul este un accident grav, cu rezultate fatale sau nefatale.
Înecul nu este zgomotos, spectaculos, este tăcut, oamenii nu se zbat
stropind cu apă și nu strigă după ajutor. Persoana care se îneacă și
supraviețuiește a suferit un înec nefatal. Înecurile fatale se petrec
cand persoana este singură sau într-o împrejurare când ceilalți fie nu
sunt conștienți de situația victimei, fie nu sunt capabili să-i ofere
ajutor.
Cum vă puteți proteja copilul?
Supravegheați-l chiar dacă știe să înoate;
Însoțiți-l în apă: la mare, în parcuri acvatice, în piscine, în zonele cu tobogane;
Alegeți doar locuri de scăldat autorizate și amenajate corespunzător;
Nu pierdeți copilul din câmpul vizual nici măcar o secundă.
Activitate
de informare finanțată de către Ministerul Sănătății prin Programul
Național de Evaluare și Promovare a Sănătății, cu suportul metodologic
al Institutului Național de Sănătate Publică.
