Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj
PAGINA PRINCIPALĂPROMOVAREA SĂNĂTĂȚII                                                             

Campania „De unde știi….Adevărul despre tutun ?”
Mai 2024

           Consumul de tutun este principala cauză prevenibilă de deces în lume. Fumul de tutun conține peste 7.000 de substanțe chimice toxice, iar fumatul pe parcursul unei vieți poate să ducă în medie la scurtarea vieții unei persoane cu cel puțin 10 ani. Aproximativ un sfert din anii productivi din viață pierduți prin dizabilitate au drept cauză bolile atribuibile consumului de tutun.
          Pe glob, peste 8,7 milioane de oameni mor anual din cauza consumului produselor din tutun. Majoritatea acestor decese (7,4 milioane) sunt atribuite consumului direct de tutun, în timp ce restul de peste 1,3 milioane decese sunt atribuite expunerii la fumatul pasiv. Aproximativ 80% dintre aceste decese au loc în țările cu venituri mici și medii.

           În Uniunea Europeană, consumul de tutun reprezintă cea mai importantă cauză de deces, fiind  responsabil de aproximativ 700.000 de decese în fiecare an, și este totodată unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru sănătate care poate fi evitat. 
        
În ciuda progresului obținut în reducerea prevalenței fumatului în Uniunea Europeană, numărul de fumători este mare, aproximativ 26% din toată populația, 1 din 5 persoane și, ceea ce este și mai grav, 29% dintre tinerii în vârstă de 15-24 de ani fumează. 
        
Prevalența mare a fumatului în rândul tinerilor este îngrijorătoare. Expansiunea produselor noi care conțin tutun, creșterea utilizării dispozitivelor de vaping și tutun încălzit este de asemenea îngrijorătoare. Vârsta de începere a fumatului este de obicei înainte de 25 de ani, cu risc maxim de adicție. 
         În acest context, limitarea consumului de tutun este, fără îndoială, una dintre cele mai eficiente modalități de a salva vieți și de a îmbunătăți starea generală de bine.

          La nivel național o reglementare nouă, aplicabilă din 3 aprilie 2024, Legea nr. 64/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul produselor din tutun, interzice fumatul, precum şi utilizarea tuturor categoriilor de produse care conţin tutun, a ţigaretelor electronice, a flacoanelor de reumplere pentru ţigaretele electronice, a dispozitivelor electronice pentru încălzirea tutunului şi a produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun, a (pouch-urilor) pliculeţelor cu nicotină pentru uz oral şi a produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun pentru elevii din toate unităţile de învăţământ. Pentru aplicarea acestei prevederi persoanele responsabile din unităţile de învăţământ trebuie să elaboreze și să pună în aplicare regulamente interne care să clarifice inclusiv sancțiunile pentru aceste abateri.
       Campania derulată la nivel național în luna mai are ca scop informarea adolescenților și părinților acestora despre impactul nociv pe care consumul de țigări  și utilizarea  dispozitivelor electronice (HTP) îl pot avea asupra sănătății.
       Suportul metodologic al campaniei este asigurat de către Institutul Național de Sănătate Publică
în parteneriat cu Asociația Română Pentru Promovarea Sănătății, iar la nivel județean campania este implementată de către Direcția de Sănătate Publică a județului Cluj, Compartiment Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate.


Prezentare
Pliant
Infografic
Flyer adulti
Flyer adolescenti
Poster












Campania de promovare a vaccinării

„Spune NU rujeolei, spune DA vaccinării”

2024

    Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la Programul Extins de Vaccinare (PEV), programul de imunizare de rutină care a salvat și a îmbunătățit nenumărate vieți. Această aniversare ne oferă prilejul de a sărbători, proteja și menține această realizare, prin creșterea investițiilor în vaccinuri.

    În prezent vaccinările recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul PEV sunt vaccinarea împotriva tuberculozei, tetanosului, difteriei, tusei convulsive, hepatitei B, infecțiilor cu Haemophilus influenzae tip B, infecțiilor pneumococice invazive, rujeolei și rubeolei, infecțiilor rotavirale, infecțiilor cu HPV și împotriva COVID-19. Există și vaccinuri recomandate în anumite situații, de exemplu împotriva febrei galbene, meningitei meningococice, encefalitei japoneze, holerei. Această gamă cuprinzătoare de vaccinuri subliniază angajamentul PEV de a proteja persoanele din copilărie până la vârsta adultă, întruchipând o abordare holistică a sănătății și bunăstării.

    Regiunea OMS Europa se confruntă cu o creștere alarmantă a cazurilor de rujeolă. Peste 58.114 de cazuri de rujeolă au fost raportate de 41 din cele 53 de state membre ale regiunii în perioada ianuarie - decembrie 2023. În comparație cu 941 de cazuri raportate în total în anul 2022, aceasta reprezintă o creștere de peste 60 de ori. Creșterea cazurilor s-a accelerat în ultimele luni, iar această tendință este de așteptat să continue în regiune, dacă nu se iau măsuri urgente pentru reducerea răspândirii virusului.

    Vaccinarea este singura modalitate de a proteja copiii de această boală severă. Sunt necesare eforturi urgente de îmbunătățire a acoperirilor vaccinale în vederea reducerii transmiterii virusului.

    Acolo unde vaccinările sunt omise, rujeola se poate manifesta epidemic, afectând toate grupele de vârstă.


ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA TUBERCULOZEI

DA! ÎMPREUNĂ OPRIM EPIDEMIA DE TUBERCULOZĂ!

În fiecare an, data de 24 martie este dedicată Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Tuberculozei, moment oportun pentru a atrage atenția asupra nevoii de acțiuni multisectoriale în vederea reducerii impactului pe care îl are tuberculoza atât la nivel individual, cât și la nivelul societății.

Tuberculoza este o boală contagioasă cauzată de bacteria Mycobacterium tuberculosis, care se poate transmite de om la om prin strănut, tuse sau salivă.
În toată lumea 1,3 milioane de oameni au murit și 10,6 milioane de oameni s-au îmbolnăvit de tuberculoză în anul 2022.
Cu toate acestea, tuberculoza este o afecțiune prevenibilă și vindecabilă, astfel că prin eforturi de combatere a acesteia la nivel global au fost salvate aproximativ 75 de milioane de vieți din anii 2000 până în prezent.
În același timp, din cauza evenimentelor din ultima perioadă de timp(pandemia COVID-19, conflictele din Europa, Africa și Estul Mijlociu) s-au accentuat inechitățile socioeconomice, de aceea, pentru prima dată în ultimul deceniu, s-a înregistrat o creștere a numărului de îmbolnăviri și decese de tuberculoză.
In România, cu toate că în ultimele două decenii s-a înregistrat o reducere importantă a cazurilor de tuberculoză, această boală continuă să reprezinte o problemă importantă de sănătate publică, atât prin rata mare de cazuri notificate (de peste 5 ori mai mare față de media UE), cât și prin provocările întâmpinate în demersul de a asigura un răspuns medico-psiho-social integrat la nevoile multidimensionale ale pacienților cu tuberculoză. Această situație s-a accentuat în ultimii ani, când , incidența tuberculozei a început să crească.
Creșterea incidenței tuberculozei se observă și în rândul copiilor. Dacă în anul 2020 incidența la copiii cu vârsta până la 14 ani a fost de 8,4 ‰00, în anul 2022 incidența înregistrată a fost de 11‰00.

In acest context, Institutul Național de Sănătate Publică contribuie activ la implementarea Strategiei naționale de control a tuberculozei în România pentru perioada 2022-2030 și a Planului de acțiune la Strategia Națională de Control al Tuberculozei în România, documente naționale care ghidează acțiunile la nivel național pentru a reuși eliminarea tuberculozei până în 2035 și care se aliniază cu obiectivele altor documente strategice elaborate la nivel internațional, precum Agenda de Dezvoltare Durabilă.
Printre prioritățile identificate în cadrul strategiei se numără reducerea morbidității și mortalității tuberculozei prin menținerea unor rate adecvate de detectare și succes al tratamentului.
În contextul în care morbiditatea și mortalitatea prin tuberculoză sunt influențate de determinanții sociali complecși ai sănătății (condiţiile precare de viaţă şi de muncă, sărăcia, subnutriţia, condițiile de locuit, riscurile comportamentale), este esențial ca abordările de control al tuberculozei să continue să vizeze asigurarea accesului gratuit la testare și, după caz, la tratament, precum și susținerea psiho-socială a pacientului până la finalizarea tratamentului, astfel încăt să se reducă riscul reprezentat de apariția formei de tuberculoză rezistentă la medicamente (MDR). Acest lucru este posibil printr-o colaborare multisectorială puternică și printr-un angajament politic ferm la cel mai înalt nivel.

Tuberculoza este o problemă a noastră, a tuturor și numai împreună vom reuși să o eliminăm!

Poster TB_final.pdf


Ziua Mondială a Apei

22 Martie 2024

Ziua Mondială a Apei este un eveniment organizat anual de către Organizația Națiunilor Unite și care se concentrează pe accentuarea importanței apei potabile, accesul la aceasta fiind un drept al omului. De aceea, organizarea de acţiuni/evenimente cu această ocazie urmăreşte să crească gradul de conștientizare privind importanța accesului la apă potabilă și a gestionării durabile a resurselor limitate de apă din lume.

Ziua mondială a apei este sărbătorită anual începând cu anul 1993, în fiecare an existând o temă și un slogan. Tema de anul acesta este valorificarea apei pentru pace.

Datorită unui cumul de factori, între care enumerăm creșterea populației, industrializarea și schimbările climatice, resursele de apă din întreaga lume sunt supuse unei presiuni mari nu numai din punct de vedere calitativ, ci și din punct de vedere cantitativ.

Ziua Mondială a Apei reprezintă o bună oportunitate pentru societatea noastră să aducă în discuție o serie de aspecte legate de importanța apei pentru viață, de protejarea mediului înconjurător şi a surselor de apă, de faptul că sănătatea publică și prosperitatea, sistemele alimentare și energetice, productivitatea economică și integritatea mediului se bazează pe un ciclu al apei care funcționează bine și este gestionat echitabil.

În acest an, Ziua Mondială a Apei se concentrează pe faptul că apa poate fi un subiect de discuţii atunci când interesele diferiților utilizatori, state și organizaţii, sunt percepute ca ireconciliabile sau când cantitatea și/sau calitatea apei scade, ceea ce poate afecta sănătatea umană și a ecosistemului.

În prezent, 1,4 milioane de vieți sunt pierdute în fiecare an din cauza lipsei surselor de apă sau accesului la acestea, a lipsei canalizării și a igienei inadecvate.

Aproximativ 2,2 miliarde de oameni – sau 1 din 4 persoane – încă nu sunt conectaţi la domiciliu la o sursă sigură de apă potabilă și 3,5 miliarde de oameni – sau 2 din 5 persoane– nu au un sistem adecvat de canalizare. Aproximativ 2 miliarde de oameni – sau 1 din 4 persoane– nu își pot spăla mâinile cu apă și săpun acasă.

Între 2015 și 2022, accesul sigur al gospodăriilor la apă potabilă a crescut de la 69 la 73%; iar igienizarea în condiţii de siguranță a crescut de la 49 la 57 la sută; în timp ce serviciile de igienă de bază au crescut de la 67 la 75 la sută.

Cu toate acestea atingerea obiectivului de dezvoltare durabilă pentru accesul universal la apă potabilă gestionată în condiții de siguranță, salubritate și servicii de igienă de bază până în 2030 va necesita o creștere de șase ori a ratelor actuale de progres pentru apa potabilă gestionată în siguranță, și o creștere de trei ori pentru serviciile de igienă de bază.

Grupul global la nivel înalt pentru apă și pace constituit în 2015 la Geneva, la inițiativa a 15 state membre ale ONU, are rolul de a analiza apa în contextul menținerii păcii și securității.

Cele trei principii generale pentru a lucra împreună:

  •  Incluziune - aspectele interculturale, de gen, de vârstă și de incluziune ale cooperării în domeniul apei, precum și diversele valori ale părților interesate, ar trebui luate în considerare în ceea ce privește sistemele de guvernanță a apei.
  •  Intersectorialitate -sistemele de guvernanță pe mai multe niveluri sunt esențiale pentru a oferi rezultate legitime, echitabile și durabile.
  •  Cooperarea dincolo de frontiere și sectoare s-a dovedit a fi generatoare de beneficii care accelerează progresul în cadrul Obiectivelor de dezvoltare durabilă, inclusiv furnizarea de apă potabilă și canalizare sigură, creșterea securității alimentare, susținerea unor mijloace de trai și ecosisteme sănătoase, contribuind la abordarea rezilienței la schimbările climatice, la reducerea riscului de dezastre, la furnizarea de energie regenerabilă, sprijinirea orașelor și a industriei și promovarea integrării regionale și a păcii.

Apa este o sursă esenţială pentru sănătate, pace şi prosperitate. Cooperarea pașnică în acest domeniu – în interiorul și între țări – poate deschide calea pentru o cooperare pașnică în toate sectoarele.  Apa poate fi o forță stabilizatoare și un catalizator pentru dezvoltarea durabilă, nu este doar o resursă ci este un drept uman, intrinsec fiecărui aspect al vieții.


CU UN ZÂMBET MAI APROAPE DE SĂNĂTATE!

Campanie de promovare a sănătății orale 2024


Ziua mondială de luptă împotriva obezității

4 Martie 2024

    Obezitatea este o condiție medicală caracterizată prin creșterea greutății corporale pe seama țesutului adipos, definită printr-o valoare a indicelui de masă corporală mai mare sau egal cu 30 kg/m2 . Obezitatea are consecințe importante asupra calității vieții în general cu impact asupra incidenței, prevalenței și mortalității prin boli asociate precum cele cardiovasculare, endocrine și a unor forme de cancer.

    Ziua Mondială de Luptă Împotriva Obezității, marcată în întreaga lume pe data de 4 martie, promovează conștientizarea asupra problematicii date de această condiție, adoptarea unui stil de viață sănătos precum și acțiunile necesare pentru combaterea obezității.

    La nivel global,

Conform datelor existente, în anul 2020, aproape 1 miliard de oameni, adică 1 din 7 persoane, sufereau de obezitate.

    Estimări:

1,9 miliarde – Numărul de oameni din întrega lume care vor trăi cu obezitate în 2035
4,32 trilioane USD – Impactul economic global estimat al excesului de greutate și al obezității în 2035
100% creștere  - obezitatea infantilă va crește cu 100% între 2020 și 2035
1 din 4 –oameni vor trăi cu obezitate până în 2035.

    În România,

2 din 100 de persoane se aflau în evidența medicală cu diagnosticul de obezitate în anul 2022. În ceea ce privește înregistrarea cazurilor noi de boală, în anul 2022, cele mai multe cazuri noi de obezitate s-au înregistrat pentru genul feminin și în mediul urban. 
5 din 10 persoane adulte declarau că sunt supraponderale sau obeze , conform studiului Institutului Național de Statistică, în anul 2019

    Obezitatea la copii

    Obezitatea infantilă constituie una dintre cele mai grave probleme de sănătate din secolul XXI. Incidența obezității la copii, în România a fost în ușoară creștere până în anul 2020 când a avut valoarea de 165.94%000 locuitori, apoi a crescut semnificativ până la 196.14%000 de locuitori în anul 2021, respectiv 173.02%000 de locuitori, în anul 20222.

    Studiul realizat de Institutul Național de Sănătate Publică în anul 2020 după protocolul COSI (European Chilhood Obesity Surveillance Initiative) arată că 3 din 10 copii cu vârsta de 7-9 ani sunt supraponderali sau suferă de obezitate .

    Cum se pot reduce excesul de greutate și obezitatea?

    Excesul de greutate și obezitatea, precum și bolile netransmisibile asociate acestora, pot fi prevenite în mare măsură. Mediile și comunitățile de susținere sunt fundamentale în modelarea alegerilor oamenilor, facând din alegerea unei alimentații sănătoase și a practicării activității fizice regulate o opțiune accesibilă și disponibilă prevenind supraponderalitatea și obezitatea.

    La nivel individual, recomandările sunt de:

  • limitare a aportului de energie din grăsimi și zaharuri totale;
  • creștere a consumului de fructe si legume, precum și de leguminoase, cereale integrale și nuci;
  • practicarea regulată de activități fizice de intensitate moderată (cel puțin 60 de minute pe zi pentru copii și 150 de minute repartizate pe săptămână pentru adulți).

Ziua Internațională a Bolilor Rare, 29 februarie 2024

În fiecare an, în ultima zi a lunii februarie, este celebrată Ziua Internațională a Bolilor Rare, dată stabilită de către EURORDIS - Alianța Europeană a Asociațiilor de Pacienți cu Boli începând cu anul 2008.

Anul acesta, Ziua Internațională a Bolilor Rare se celebrează în data de 29 februarie, cea mai rară zi din calendarul anual.

O boală rară este o boală care afectează mai puţin de 5 din 10000 de indivizi. Astăzi sunt înregistrate peste 6000 de boli rare, dintre care 72% sunt de origine genetică iar 75% dintre bolile rare afectează copiii.

Astfel:

  • se estimează că aproximativ 5% din cetățenii lumii sunt afectați de o boală rară, ceea ce înseamnă că un număr de 300 de milioane de persoane trăiesc cu aceste afecţiuni, aproape echivalentul populației Statelor Unite ale Americii;
  • cele peste 6000 de boli rare identificate sunt caracterizate de o mare diversitate de simptome, care variază nu numai de la boală la boală, ci și de la un pacient la alt pacient care suferă de aceeași boală;
  • 72% dintre bolile rare sunt genetice, celelalte fiind rezultatul infecțiilor virale sau bacteriene, alergiilor, factorilor din mediul înconjurător sau sunt cancere rare;
  • multe boli rare sunt cronice și progresive, fapt care duce la o calitate scăzută a vieții pacienților, izolare și stigmatizare.
  • 70% dintre bolile rare genetice, debutează în copilărie;
  • aproape 1 din 5 cancere este estimat ca fiind cancer rar existând în jur de 200 de tipuri de cancere rare;

Ziua Internațională a Bolilor Rare este organizată anual pentru a crește conștientizarea  asupra  bolilor rare inclusiv impactul lor asupra vieții pacienților și familiilor lor și oferă tuturor pesoanelor (pacienți, familiile acestora, îngrijitori, profesioniști din domeniul sănătății, cercetători, clinicieni, factori de decizie, reprezentanți ai industriei și publicul larg) oportunitatea de a milita împreună cu cele peste 1000 de asociații de pacienți din 74 de state pentru echitate, acces la servicii de diagnostic și tratament și oportunități sociale, pentru persoanele care trăiesc cu o boală rară.

În Europa, diverse state europene progresează, în strategiile lor naționale de combatere a bolilor rare. Astfel, în cadrul conferinței din octombrie 2023 privind bolile rare de la Bilbao, organizată de Comitetul Economic și Social European, delegații au concluzionat că este necesar un Plan de acțiune european pentru bolile rare, iar comisarul european pentru sănătate, a afirmat că Comisia Europeană este capabilă să lanseze o strategie europeană coordonată și cu resurse ridicate privind bolile rare, similară strategiei pe care Comisia a lansat-o pentru cancer în 2021.

În acest context, Comisia Europeană are ca obiective creșterea capacității de cercetare, asigurarea programelor de instruire a profesioniștilor din sistemul de sănătate, dar și a pacienților, pentru a veni în sprijinul celor 30 de milioane de cetățeni europeni care trăiesc cu o boală rară, pentru a le asigura un acces mai rapid la diagnostic precoce, tratament personalizat și creșterea calității vieții.

În România, în evidențe se află 8.000 de persoane cu boli rare, dar se estimează că numărul acestora este posibil mult mai mare, după cum a fost prezentat la „Conferința națională de închidere a Campaniei Ziua Internațională a Bolilor Rare 2023”, organizată de Alianța Națională pentru Boli Rare din România.

În prezent, Institutul Național de Sănătate Publică în colaborare cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății și cu asociațiile pacienților cu boli rare, are în plan dezvoltarea Registrului Național al Bolilor Rare, în acord cu recomandările Consiliului Uniunii Europene privind acțiunea în domeniul bolilor rare.

Registrul Național al Bolilor Rare este o resursă esențială pentru a înțelege mai bine și a răspunde problematicilor complexe ridicate de bolile rare. Registrul oferă posibilitatea de a documenta istoria naturală a bolii, prin urmărirea simptomelor, rezultatelor, variabilității acestora, este o oportunitate de a monitoriza siguranța tratamentului și de a evalua eficiența tratamentelor în viața reală.

Un registru al bolilor rare reprezintă o oportunitate de a implica activ pacienții, de a avea informații directe de la ei, astfel încât rezultatele să fie conform nevoilor și experiențelor lor și dă posibilitatea generării de dovezi științifice pentru medicina personalizată.

În tot acest context, Ziua Internațională a Bolilor Rare oferă prilejul de a milita pentru un progres real la nivel local, național și internațional al acțiunilor și intervențiilor menite să îmbunătățească calitatea serviciilor medicale  de diagnostic și tratament pentru bolile rare și să asigure egalitatea de șanse în integrarea socială a pacienților diagnosticați cu o boală rară.


Sfaturi pentru călători

    Schema de vaccinare înaintea unei călătorii internaționale este PERSONALIZATĂ și este recomandată de medic, în funcție de destinație, durata călătoriei, vaccinări obligatorii/recomandate în zona respectivă, riscurile de îmbolnăvire specifice zonei

    Dacă veți călători în străinătate este recomandat să:

  • vă programați (inclusiv copiii) la o consultație la medicul dumneavoastră de familie pentru evaluarea stării de sănătate, cu câteva săptămâni înaintea călătoriei;
  • vă informați care sunt tipurile de vaccinuri/medicația profilactică ce trebuie administrate înainte sau în timpul călătoriei dumneavoastră și puteți face acest lucru adresându-vă unui Cabinet de Vaccinări Internationale selectat din lista disponibilă la următorul link:Lista cabinetelor de vaccinări internaționale

    INSP recomandă celor care intenționează să călătorească să discute înainte de călătorie cu medicii din cabinetele de vaccinări internaționale.

    Mai multe informații cu privire la malarie și alte boli tropicale care pot fi asociate călătoriei puteți găsi atât în documentul Organizației Mondiale a Sănătății cât și pe site-ul INSP/CNSCBT

MALARIA

Malaria este o boală severă, care la om poate fi cauzată de patru specii distincte de protozoare din genul Plasmodium (Plasmodium falciparum, Plasmodium Vivax, Plasmodium Ovale și Plasmodium Malariae), care sunt transmise prin înțepătura infectantă a unei femele de țânțar Anopheles. Alte căi de transmitere ale malariei sunt transplacentar, prin utilizarea de ace non-sterile între utilizatorii de droguri, prin transfuzii de sânge sau transplant de organ.

În pofida eforturilor de eliminare a malariei, aceasta continuă să reprezinte o importantă problemă de sănătate publică la nivel mondial. . Peste 100 de țări și teritorii din Africa, Asia de Sud și Sud-Est, America Centrală și de Sud, Caraibe, Orientul Mijlociu și Oceania sunt considerate endemice, principala regiune afectată fiind Africa.

Măsurile adresate călătorilor în zonele endemice pentru malarie se regăsesc: https://insp.gov.ro/download/malaria-recomandari-pentru-calatori/

POLIOMIELITA

În contextul mobilității crescute și al creșterii numărului de țări care au cazuri de poliomielită/detecție de poliovirusuri, se recomandă efectuarea unei scheme de vaccinare complete, în special pentru componenta polio, respectiv rapel conform vârstei și/ sau duratei de ședere, indiferent de restricțiile impuse la graniță. Recomandările sunt făcute în special pentru cetățenii români care călătoresc frecvent în aceste țări, în vederea prevenirii îmbolnăvirii individuale și a altor persoane după re/venirea în România.

În urma întrunirii Comitetului de Urgență a International Regulamentului Sanitar de Urgență, din 12 decembrie 2023, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a decis extinderea Urgenței de Sănătate Publică de Importanță Internațională (USPII) referitoare la pericolul de răspândire a virusului poliomielitic. Există astfel:

  • state cu risc potențial de răspândire internațională a poliovirusurilor*:  Afganistan, Pakistan, Republica Democrată Congo, Madagascar, Malawi, Mozambique:
  • state cu detecție de poliovirusuri cu / fără transmitere locală: Algeria, Benin, Botswana, Burkina Faso, Cameroon, Republica Central Africană, Ciad, Coasta de Fildeș, Republica Congo, Egipt, Guinea, Indonezia, Israel, Kenya, Mali, Mauritania, Niger, Nigeria, Somalia, Sudan, Republica unită a Tanzaniei, Yemen, Zambia și Zimbabwe.

*La punctul de frontieră (aerian, rutier, naval) din aceste țări, călătorilor pot să le fie solicitate documentele prin care se atestă vaccinarea antipolio, mai ales în cazul unei șederi prelungite (mai mult de 4 săptămâni).

Vaccinarea se va face cu 4-6 săptămâni înaintea călătoriei sau, în cazuri de urgență, chiar înaintea acesteia, și va fi consemnată pe certificatul internațional de vaccinări – format OMS conform IHR 2005 care va însoți celelalte documente de călători. În România, Certificatul internațional de vaccinări se obține în urma administrării produselor vaccinale în cabinetele de vaccinări internaționale a căror listă se afișează pe site-ul INSP (la rubrica sfaturi pentru călători) Publicarea listei de cabinete se face după aprobarea acestora de către MS.

Lista țărilor pentru care se solicită vaccinarea antipolio este actualizatăă periodic de către OMS după primirea rapoartelor din țările afectate.

https://www.who.int/news/item/22-12-2023-statement-following-the-thirty-seventh-meeting-of-the-ihr-emergency-committee-for-polio

DIFTERIA

Conform Centrului European al Bolilor (ECDC-European Centre for Disease Control), difteria este o boală rară în țările Uniunii Europene/Spațiului Economic European. Cu toate acestea, riscul de import din țările care încă raportează cazuri de difterie (https://apps.who.int/gho/data/view.main.1540_41?lang=en), cu acoperiri vaccinale scăzute, există. Astfel, începând cu cea de-a doua jumătate anului 2022, s-a înregistrat o creștere a numărului de cazuri de difterie raportate la nivel european, asociate migrației. Dat fiind faptul că vaccinarea antidifterică reprezintă singura metodă eficientă de prevenire a acțiunii toxinei difterice recomandăm utilizarea vaccinurilor cu componentă difterică, atât pentru vaccinarea copiilor și adolescenților conform Calendarului Național de Vaccinare, cât și pentru efectuarea dozelor de rapel. Apariția bolii la persoanele cu status vaccinal complet și la zi este foarte rară, chiar în cazul în care călătoresc în zone care încă raportează cazuri.

Mai multe informații privind vaccinarea în contextul unor călătorii internaționale pot fi solicitate unui cabinet de vaccinări internaționale (https://insp.gov.ro/download/cabinete-vaccinari-internationale).

MAE – sfaturi și alerte de călătorie
https://www.mae.ro/node/1533

(sursa:https://insp.gov.ro/acasa/sfaturi-pentru-calatori/)

INFORMARE TRICHINELOZĂ

Decembrie 2023

Trichineloza este o zoonoză (o boală infecțioasă care este transmisă de la animal la om) cauzată de viermi rotunzi (parazit nematod) din genul Trichinella spp.

Oamenii, dar și animalele domestice și sălbatice, pot fi infectate și devin astfel purtători. Porcii domestici, mistreții, urșii, rozătoarele și caii sunt animale-rezervor de paraziți.

Infestarea cu Trichinella spp. apare la nivel mondial, cel mai frecvent în regiunile cu climă temperată.

Pe plan mondial, apar în fiecare an aproximativ 10.000 de infestări umane. Factorii culturali precum gastronomiile tradiționale pe bază de carne sau produse derivate din carne crudă sau insuficient preparată termic au rol important în epidemiologia bolii.

Trichineloza la om în Uniunea Europeană

În anul 2021, numărul cazurilor confirmate de trichineloză umană în Uniunea Europeană (UE) a fost de 77, ceea ce corespunde unei rate de notificare de 0,02 la 100.000 de locuitori, în scădere cu 32,5% comparativ cu anul 2020 (0,03 la 100.000 de locuitori).

În 2021, au fost raportate 29 de cazuri (36,7%) de trichineloză cu statut și cu țara de călătorie cunoscute, dobândite în UE. Austria a raportat două cazuri de trichineloză asociate călătoriilor în afara UE. Pentru 46 de cazuri (59,7%), informațiile de călătorie nu au fost raportate.

Trichineloza la animale (domestice și sălbatice) în Uniunea Europeană

În 2019, 2020 și 2021, s-au raportat cazuri de Trichinella spp. la porci din șase (Bulgaria, Croația, Franța, Polonia, România și Spania), șapte (Bulgaria, Croația, Franța, Grecia, Italia, România și Spania) și respectiv șase State Membre (Croația, Finlanda, Franța, Polonia, România și Spania).

Nu au fost raportate infecții cu Trichinella spp. la porcii adăpostiți în condiții controlate.

Dintre porcii care nu sunt ținuți în condiții de adăpostire controlate, 0,0001% au fost pozitivi pentru Trichinella spp. România a raportat majoritatea porcilor pozitivi (81), urmată de Polonia (19), Spania (13), Croația (5), Finlanda(1) și Franța (1).

În 2021, proporția de mistreți vânați care au fost testați pozitivi a fost de 0,07%. Proporția de vulpi pozitive a fost de 1,6% în 2021, mai mare comparativ cu rata de 0,9% în anul 2020.

România contribuie la statistica europeană cu cele mai multe cazuri umane, cât și la animale. Cazurile raportate la om în România afectează, în special, adulții.

Boala la om

Rezervorul de infecție este reprezentat de animalele domestice (porc), sălbatice sau comensale (șobolani). Larvele nematodului parazitează musculatura mamiferelor, iar omul se poate infecta prin ingestia de carne crudă sau insuficient preparată termic, în special de porc, de cal, nutrie sau vânat (mistreț, urs).

Receptivitatea este generală, iar imunitatea este de scurtă durată, cu reîmbolnăviri posibile.

Boala nu se transmite interuman.

Factorii favorizanți ai îmbolnăvirii la om sunt reprezentați de:

• consumul cărnii de porc sau vânat neexaminată trichineloscopic;
• unele obiceiuri culinare, cu prepararea termică insuficientă (prepararea “în sânge”, sărare, afumare și uscare);
• achiziționarea de către populație a cărnii din alte locuri decât centrele comerciale specializate;
• tăierea clandestină a animalelor.

La om, majoritatea infecțiilor sunt asimptomatice, însă există și forme clinice de boală cu evoluție gravă spre deces din cauza complicațiilor.

Manifestarea clinică a bolii depinde de cantitatea de carne ingerată, de gradul de infestare a cărnii și de rezistența organismului.

Evoluția bolii cuprinde:

• perioadă de incubaţie, cu durată între 2 și 28 zile;
• perioada asimptomatică corespunzătoare maturării larvelor ingerate în adulți, la nivelul intestinului subțire;
• Un stadiu intestinal, manifestat prin diaree însoțită sau nu de febră, dureri abdominale, anorexie;
• Un stadiu de invazie musculară, corespunzător migrării larvelor nou-formate în sistemul circulator, către musculatura striată; este caracterizat mialgii, tumefacţia maselor musculare, edeme periorbitare sau ale feţei, erupţii urticariene, febră 38-40°C, tulburări neuropsihice (cefalee, până la delir, comă), tulburări respiratorii, tulburări cardiace (miocardită cu tahicardie, tulburări de ritm);
• O perioadă de convalescenţă, corespunzătoare închistării larvelor în muşchi.

Criterii clinice ale trichinelozei:

Orice persoană care manifestă cel puțin trei dintre următoarele:
• febră;
• sensibilitate și dureri musculare;
• diaree;
• edem facial;
• hemoragii subconjunctivale, subunghiale și retiniene.

Boala poate evolua sporadic sau în focare familiale/de colectivitate.

Măsuri față de persoanele expuse:

• persoanele care au consumat din alimentul infestat cu Trichinella spp. vor fi supravegheate din punct de vedere clinic de către medicul de familie care va îndruma eventualele cazuri nou-depistate către cel mai apropiat spital/secție de Boli Infecțioase;
• Cazurile nou-depistate vor fi raportate imediat către Direcția de Sănătate Publică județeană.

Măsuri față de izvorul/rezervorul de infecție animal:

Autoritățile veterinare locale coordonează aplicarea măsurilor față de sursa animală.

Măsuri față de căile de transmitere la om și la animal:

• asigurarea condițiilor corespunzătoare de igienă în adăposturile de creștere a animalelor și asigurarea de furaje dintr-o sursă controlată sau prelucrate termic;
• măsuri de deratizare printr-o firmă specializată, măsuri de împiedicare a intrării rozătoarelor în crescătorii, gospodării proprii;
• curățarea ustensilelor folosite la manipularea cărnii și prelucrarea termică corespunzătoare a cărnii;
• iradierea cu raze gama a alimentelorde către unități autorizate conform Directivei 1999/2/CE.E.

Măsuri față de receptivi:
Recomandări pentru populație:
• achiziționarea de animale de la unități avizate sanitar;
• achiziționarea cărnii numai din centre comerciale specializate care pun în vânzare doar produse avizate sanitar-veterinar;
• trimiterea probelor din carnea de porc sacrificat în gospodăria proprie sau din carnea de vânat în centrele autorizate ale autorităților sanitar-veterinare, pentru examen trichineloscopic și respectarea recomandărilor autorităților;
• la tocarea cărnii de porc/vânat, folosirea unei mașini de tocat destinată acestei activități și curățarea acesteia înainte și după folosire, precum și curățarea tuturor suprafețelor și a intrumentelor folosite;
• înaintea gătirii, în vederea distrugerii chisturilor, se recomandă congelarea cărnii la o temperatură între  (-)15°C și (-)25°C, timp de 20-30 de zile, grosimea feliei de carne să nu depășească 15 cm;
• în timpul gătirii, atingerea temperaturii de 71°C în toata masa de carne, pentru o perioadă îndelungată de timp sau până când se modifică culoarea cărnii din roz în gri;
• prelucrarea termică a resturilor/măruntaielor/sângelui, provenite de la vânat/porc, care urmează să fie hrană pentru animale.

Decembrie este luna în care se sacrifică porci în gospodăriile țărănești, iar apoi se consumă carnea sub diferite forme.

Metodele de sărare, uscare, afumare sau procesare cu microunde a cărnii nu asigură distrugerea larvelor. Acestea pot fi distruse în cazul înghețării cărnii de porc, timp de aproape trei săptămâni, la o temperatură de minim minus 15 grade Celsius. Larvele se distrug și în cazul prelucrării termice a cărnii la o temperatură de peste plus 70 de grade Celsius.

Înainte de a prepara toba, caltaboșul, sângeretele, cârnații sau alte produse, este necesară realizarea unui examen trichineloscopic pentru a vedea dacă nu cumva carnea este infestată cu Trichinella spp.

Recomandarea fermă este de testare a cărnii de porc sau de mistreț.


Campania ”Inimi în dar”

Dăruiți o inimă sănătoasă celor dragi! Cunoașteți-vă riscul și preveniți apariția bolilor cardiovasculare!


Ziua Nationala Fara Tutun


ZIUA DE ACȚIUNE PENTRU ELIMINAREA CANCERULUI DE COL UTERIN

17 NOIEMBRIE






Ziua Mondială a Diabetului

14 Noiembrie 2023

    Ziua Mondială a Diabetului, marcată în fiecare an la data de 14 noiembrie, a fost lansată în anul 1991 de Federația Internațională de Diabet (IDF) cu scopul promovării importanței unei acțiuni coordonate și concentrate pentru abordarea diabetului ca problemă globală de sănătate.

    Diabetul zaharat este o afecțiune cronică ce apare atunci când pancreasul nu mai poate produce insulină sau organismul nu poate utiliza eficient insulina.

    Există 3 tipuri principale de diabet: 

  • Tipul 1: Se poate dezvolta la orice vârstă și necesită tratament cu insulină pentru supraviețuire;
  • Tipul 2: Reprezintă aproximativ 90% din totalul cazurilor de diabet zaharat și este mai frecvent diagnosticat la adulți;
  • Gestațional: Apare cu glicemie crescută în timpul sarcinii și poate provoca complicații, atât pentru mamă, cât și pentru copil.

    Diabetul de tip 2 este determinat de factori socio-economici, demografici, de mediu și genetici. Principalii factori care contribuie la creșterea prevalenței la nivel populațional a diabetului de tip 2 includ: scăderea nivelului de activitate fizică și creșterea prevalenței excesului de greutate și a obezității mai ales în contextul urbanizării și a îmbătrânirii populației. Cu toate acestea, este posibil să se reducă impactul diabetului prin luarea de măsuri preventive, diagnosticare precoce și îngrijire adecvată pentru toate tipurile de diabet. Aceste măsuri pot ajuta persoanele care trăiesc cu această afecțiune să evite sau să întârzie apariția complicațiilor.

    Tema Zilei Mondiale a Diabetului din acest an este „Accesul la îngrijirea diabetului zaharat” iar sub sloganul ‟Cunoașteți-vă riscurile, pentru a ști ce este de făcut!” este accentuată necesitatea accesului la programe educaționale pentru persoanele cu diabet și profesioniștii din domeniul sănătății.

    Pentru persoanele diagnosticate cu diabet zaharat, conștientizarea și accesul la informațiile corecte și la cele mai bune medicamente și instrumente disponibile sunt importante pentru a întârzia sau a preveni complicațiile. Peste 95% din timp, îngrijirea diabetului revine persoanei în cauză și familiei acesteia. De aceea este nevoie de acces la educație continuă pentru a-și înțelege starea și pentru a efectua autoîngrijirea zilnică esențială pentru a rămâne sănătoși și pentru a evita complicațiile.

    Pentru profesioniștii din domeniul sănătății, accesul la instruire și resurse suficiente este necesar pentru a identifica din timp complicațiile și pentru a oferi cea mai bună îngrijire posibilă.

    Informații relevante referitoare la problematica diabetului zaharat la nivel:

    Mondial:

  • 1 din 10 adulți din întreaga lume are diabet; peste 90% au diabet de tip 2; se estimează că aproape jumătate din cazuri nu sunt încă diagnosticate;
  • În anul 2021, aproximativ 537 de milioane de adulți (20-79 de ani) erau diagnosticați cu diabet; se estimează ca până în anul 2030 numărul persoanelor diagnosticate cu diabet să crescă până la 643 de milioane și până în anul 2045 la 783 milioane (1 din 8 adulți, reprezentând o creștere de 46%); 3 din 4 adulți cu diabet trăiesc în țări cu venituri mici și medii;

    România:

  • În anul 2021 s-au înregistrat peste 800 000 de cazuri de diabet.
  • Incidența cazurilor de diabet în anul 2021 a fost de 431,7 cazuri noi la 100000 locuitori, evoluția incidenței fiind constant crescătoare în ultimii 10 ani.

    Țintele Organizației Mondiale a Sănătății privind acoperirea diabetului propuse pentru a fi atinse până în anul 2030:

  • Ținta 1: 80% dintre persoanele cu diabet să fie diagnosticate;
  • Ținta 2: 80% dintre persoanele diagnosticate să aibă un control bun al glicemiei;
  • Ținta 3: 80% dintre persoanele diagnosticate să aibă un bun control al tensiunii arteriale;
  • Ținta 4: 60% dintre persoanele cu diabet peste 40 de ani să primească statine;
  • Ținta 5: 100% dintre persoanele cu diabet zaharat de tip 1 să aibă acces la tratament cu insulină la prețuri accesibile și la automonitorizarea glicemiei.
Educația poate ajuta la stoparea creșterii prevalenței diabetului și la protejarea sănătății!

ZIUA NAȚIONALĂ A ALIMENTAȚIEI ȘI A COMBATERII RISIPEI ALIMENTARE 

16 octombrie 2023

Celebrată anual în România în data de 16 octombrie, Ziua Națională a Alimentației și a Combaterii Risipei Alimentare este o oportunitate pentru a ne aminti faptul că  lipsa hranei, foamea și malnutriția pot afecta orice țară din lume şi că sunt necesare acțiuni globale pentru a reduce cantitatea de alimente risipite.

Se estimează că 811 milioane de oameni suferă de foame, două miliarde suferă de deficiențe de micronutrienți - adică deficiențe de vitamine și minerale - și milioane de copii suferă de diferite forme de subnutriție.

Risipa de alimente este o problemă mondială care a căpătat o importanță din ce în ce mai mare pe agenda publică și politică din ultimii ani. Importanța acestui subiect va continua să crească, având în vedere nevoia de a hrăni o populație mondială aflată în creștere.

Problema securității alimentare, a accesului populației la produse agroalimentare de bază și de calitate corespunzătoare, constituie o preocupare majoră cu care se confruntă, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate statele lumii, dar în primul rând cele subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Asigurarea securității alimentare pentru toți indivizii, contribuie la liniștea socială, la stabilitate și prosperitate.

La nivel global aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosită, iar în Uniunea Europeană se estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul Uniunii Europene nu își permit zilnic mese care să asigure o alimentaţie adecvată.

Conform raportului Programului Națiunilor Unite pentru Mediu   din 2021, risipa alimentară pentru țara noastră a fost de 70Kg/ cap de locuitor/an, estimat ca fiind de 1 353 077 tone/an. 70% din risipa alimentară provine din gospodăriile populaţiei (peste 50% – 47 de milioane de tone), servicii de alimentație publică și de vânzare cu amănuntul.

O conștientizare a soluțiilor posibile și a beneficiilor care decurg din reducerea risipei alimentare poate îmbunătăți lucrurile.

În acest context, toți actorii din lanțul alimentar au un rol important în prevenirea și reducerea risipei alimentare, cei care produc și procesează alimente (fermieri, producători și procesatori de alimente), cei care comercializează alimentele (sectorul ospitalității, comercianții cu amănuntul) dar şi consumatorii înșiși, fiecare dintre noi trebuie să găsească soluţii potrivite pentru a reduce risipa alimentară.

Învaţă să faci alegeri înţelepte!
  1. Adoptă o dietă mai sănătoasă, mai durabilă; mesele sănătoase nu trebuie să fie elaborate;
  2. Cumpără doar ceea ce ai nevoie; întocmeşte o listă de cumpărături și evită cumpărăturile impulsive;
  3. Alege şi fructe sau legume imperfecte; utilizează-le pentru smoothie-uri, sucuri și deserturi;
  4. Păstrează alimentele cu înțelepciune; depozitează produsele mai vechi în partea din față a dulapului sau a frigiderului și pe cele noi în spate;
  5. citeşte eticheta alimentelor; uneori, mâncarea poate fi consumată în siguranță după data de consum, în timp ce data de expirare este cea care spune când nu mai este sigur să mănânci;
  6. Alege porţiile mici atunci când iei masa acasă sau împarte cu prietenii porţiile mari la restaurant;
  7. Nu arunca mâncarea rămasă; congelează şi foloseşte-o ca ingredient într-o altă masă;
  8. Foloseşte resturile alimentare ca şi compost; în acest fel oferi nutrienții înapoi solului și reduci amprenta de carbon;
  9. Respectă mâncarea;
  10. Sprijină producătorii locali de alimente;
  11. Foloseşte mai puțină apă;
  12. Păstrează solul și apa curate;
  13. Mănâncă mai multe legume și fructe.
  14. Donează alimente care altfel ar fi irosite.
Începând cu anul 2016, Comisia Europeană implementează un Plan de acțiune dedicat pentru a reduce pierderile și risipa de alimente, înființând Platforma UE, cu scopul de a sprijini toți actorii în definirea măsurilor necesare în acest domeniu, pentru diseminarea celor mai bune practici și evaluarea progresului înregistrat în timp. Platforma a elaborat Recomandări-cheie de acțiune în prevenirea risipei alimentare, abordând acțiunile solicitate de actorii publici și privați în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare cu alimente (decembrie 2019).


Ziua Mondială a Sănătății Mintale

“Sănătatea mintală este un drept universal al omului”

10 Octombrie 2023

Sănătatea mintală reprezintă o stare de sănătate în care individul își realizează abilitățile, poate face față tensiunilor normale ale vieții, poate lucra productiv și este capabil să contribuie la dezvoltarea comunității.

Pentru cetățeni, sănătatea mintală este o resursă care le permite să își realizeze potențialul intelectual și emoțional, să își găsească și să-și îndeplinească rolurile în viața socială, școlară și profesională. Pentru societăți, sănătatea mintală bună a cetățenilor contribuie la prosperitate, solidaritate și justiție socială. În schimb, lipsa sănătății mintale impune costuri și pierderi multiple, cetățenilor și sistemelor sociale.

Sănătatea mintală este un drept fundamental și universal al omului, acesta incluzând dreptul de a fi protejat de riscurile pentru sănătatea mintală, dreptul la servicii de îngrijire de bună calitate, dar și dreptul la libertate, independență și incluziune în comunitate.

Sănătatea mintală este un lucru vital care ne permite să funcționăm și să ne dezvoltăm ca persoane, membri ai familiei și ai comunității. Ne ajută să facem față stresului și să ne adaptăm la schimbare, să construim relații sănătoase și să ne conectăm cu alți oameni. Ne sprijină în procesul de învățare și ne ajută să lucrăm productiv.

Ziua Mondială a Sănătății Mintale , marcată în fiecare an în data de 10 octombrie, prin tema „Sănătatea mintală este un drept universal al omului”, reprezintă o oportunitate pentru oameni și comunități de a-și îmbunătăți cunoștințele în acest domeniu, de a-și crește gradul de conștientizare și de a întreprinde  acțiuni care promovează și protejează sănătatea mintală a tuturor, ca drept uman universal.

Informații relevante la nivel mondial (pentru anul 2019):
  • 970 milioane persoane trăiesc cu o afecțiune mintală (1 din 8 persoane);
  • 52,4% dintre persoanele cu afecțiuni mintale sunt de genul feminin;
  • se estimează că doar 29% din persoanele cu psihoză beneficiază de servicii de sănătate mintală;
  • în medie, sănătatea mintală primește doar 2% din bugetele de sănătate;
  • dintre persoanele care suferă de afecțiuni mintale 31% prezintă tulburări de anxietate, 28,9%  tulburări depresive, 11,1% tulburări de dezvoltare, 8,8% deficit de atenție și tulburări de hiperactivitate, 4,1% tulburări bipolare, 4,1% tulburări de conduită, 2,9%, tulburări de spectru autistm, 2,5%, schizofrenie și 1,4% prezintă tulburări alimentare;
  • 703 000 oameni au murit prin suicid, rata mortalității prin suicid fiind de 9 decese la 100.000 persoane.
Informații relevante pentru România:
  • Prevalența tulburărilor mintale și de comportament aproape s-a dublat în ultimii 10 ani ajungând de la valoarea de ~1566 cazuri la 100.000 de persoane în anul 2012 la ~2890 cazuri la 100.000 de persoane (3 cazuri la 100 de persoane) în anul 2021;
  • Prevalența bolilor psihice (reprezentând doar o parte a tulburărilor mintale și de comportament) a crescut de 6 ori în ultimii 10 ani ajungând de la valoarea de ~218,3 de cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2012 la valoarea de ~1303,5 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2021.

Spre deosebire de afecțiunile somatice, identificarea și intervenția timpurie în cazul tulburărilor neuropsihice sunt mai dificile din cauza unor factori precum natura subiectivă a acuzelor și teama de stigmatizare. Persoanele care suferă de afecțiuni mintale au nevoie de suport și asistență medicală, dar stigmatizarea, discriminarea și încălcările drepturilor oamenilor cu afecțiuni mintale sunt larg răspândite în comunitățile de pretutindeni.

Crizele în curs de desfășurare în întreaga lume justifică tot mai mult prioritizarea sănătății mintale. În ciuda importanței sale, domeniul sănătății mintale primeşte doar o mică parte din atenţia şi resursele de care are nevoie. Rezultatul este acela că, pentru prea mulți oameni, atingerea și menținerea sănătății mintale este o provocare.

Pentru fiecare țară este necesară identificarea acțiunilor prioritare, dar beneficiile investiției în domeniul sănătății mintale sunt clare: se reduce suferința și sănătatea publică este îmbunătățită, se realizează o mai puternică protecție a drepturilor omului și se obțin rezultate economice și sociale mai bune.



ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE

1 OCTOMBRIE 2023

La 14 decembrie 1990, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a desemnat ziua de 1 octombrie  Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice (rezoluția 45/106).

În anul 2020 Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat perioada 2021-2030 Deceniul ONU al îmbătrânirii sănătoase.

Decada îmbătrânirii sănătoase este o colaborare globală care reunește guverne, societatea civilă, agenții internaționale, profesioniști, mediul academic, mass-media și sectorul privat pentru o perioadă de 10 ani de acțiuni concertate, catalizatoare și colaborative pentru a promova vieți mai lungi și mai sănătoase.

Deceniul ONU al îmbătrânirii sănătoase (2021–2030) își propune să ofere tuturor oportunitatea de a adăuga viață anilor. Acesta urmărește să reducă inechitățile în materie de sănătate și să îmbunătățească viața vârstnicilor, a familiilor lor și a comunităților prin acțiuni colective desfășurate în patru domenii: schimbarea modului în care gândim, simțim și acționăm față de înaintarea în vârstă; dezvoltarea comunităților în moduri care să promoveze abilitățile vârstnicilor; furnizarea de servicii de îngrijire integrată și de sănătate primară centrate pe persoană, care să răspundă vârstnicilor; acces la îngrijire de calitate pe termen lung pentru persoanele în vârstă care au nevoie de acest serviciu.

Populația mondială îmbătrânește. Starea de sănătate a persoanelor în vârstă este o preocupare importantă la nivel global, dar aceasta poate varia semnificativ între țări și regiuni. În general, sănătatea persoanelor în vârstă poate fi influențată de mai mulți factori, inclusiv accesul la servicii medicale, nivelul de trai, stilul de viață și politicile de sănătate publică.

Până în anul 2030, pe glob, 1 din 6 oameni va avea 60 de ani sau peste. Până în anul 2050, populația lumii constând din persoane cu vârsta de 60 de ani și peste se va dubla (2,1 miliarde). Numărul persoanelor cu vârsta de 80 de ani sau peste este de așteptat să se tripleze între anii 2020 și 2050, ajungând la 426 de milioane.

Conform raportului stării de sănătate a populației din România al Institutului Naţional de Statistică (INS) din anul 2021, în România trăiesc peste 3,6 milioane de persoane cu vârsta peste 65 de ani. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120,8 în ianuarie 2020, la 123,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, în ianuarie 2021. Deasemenea numai 26,4% dintre persoanele de 65-74 ani şi 10,0% dintre persoanele de 75 ani şi peste au declarat că au o stare de sănătate bună sau foarte bună. Cu cât vârsta este mai mare, cu atât creşte posibilitatea ca o persoană să sufere de boli cronice, astfel încât proporţia persoanelor de 55-64 ani care suferă de cel puţin o boală cronică trece de 40% (43,4%), iar după vârsta de 65 de ani persoanele care suferă de boli cronice devin majoritare.

Este important de menționat că starea de sănătate a persoanelor în vârstă poate fi îmbunătățită și menținută printr-un stil de viață sănătos, includerea în programe de prevenție și screening medical regulat, dar și prin sprijinul comunității și al sistemelor de asistență medicală.


ZIUA MONDIALĂ A INIMII

29 SEPTEMBRIE 2023

Începe să bată la patru săptămâni de la concepție și continuă să bată neîncetat pe tot parcursul vieții. Pentru fiecare adult bate de aproximativ 70 de ori într-un singur minut și de peste 100.000 ori într-o zi. Deși are doar mărimea unui pumn, reușește să pompeze sânge în tot organismul, având propriul sistem de generare a impulsurilor electrice. Inima - un organ incredibil, care ne ține în viață!

Ziua Mondială a Inimii, sărbătorită în fiecare an, în toată lumea, pe 29 septembrie, este o ocazie de a discuta despre bolile care afectează inima, trăgând un semnal de alarmă asupra gravității și impactului pe care îl au acestea, dar și despre sănătatea inimii și despre faptul că aceste boli sunt în cea mai mare măsură prevenibile.

Bolile cardiovasculare cuprind mai multe afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge dintre care bolile ischemice cardiace (angina cardiacă, infarctul miocardic) și bolile cerebro-vasculare se numără printre cele mai frecvent întâlnite.

Bolile cardiovasculare sunt ucigașul tăcut numărul 1 la nivel mondial, se estimează că acestea iau viețile a 17,9 milioane de persoane în fiecare an, ceea ce înseamnă că 2.000 de oameni își pierd viața în fiecare oră din cauza bolilor de inimă.

În țara noastră, jumătate din decese au drept cauză bolile cardiovasculare, iar în anul 2021 o persoană din patru se afla în evidența medicilor de familie cu o boală cardiovasculară.

Cu toate că reprezintă o problemă de sănătate publică prin mortalitate și morbiditate, bolile cardiovasculare pot să fie prevenite în cea mai mare parte. Se estimează că în țara noastră ar putea fi prevenite aproximativ 28% dintre decesele prin boală ischemică a inimiii. O parte dintre factorii de risc pentru bolile cardiovasculare nu sunt modificabili (vârsta, factorii genetici), dar cea mai mare parte a lor se poate modifica, printre aceștia numărându-se fumatul, dieta necorespunzătoare, sedentarismul, dislipidemiile (niveluri anormale de lipide în sânge). De asemenea, hipertensiunea arterială este o boală cardiovasculară care reprezintă la rândul ei un factor de risc pentru alte boli cardiovasculare și diabetul zaharat - o afecțiune care are factori de risc comuni cu bolile cardiovasculare și reprezintă la rândul său, un factor de risc pentru aceste boli.

Îngrijirea sănătății inimii ar trebui să fie o prioritate pentru fiecare. Printre măsurile care pot fi luate pentru a menține inima în formă și a scădea riscul de apariție a bolilor cardiovasculare se numără:
  1. Exerciții fizice efectuate regulat;
  2. Menținerea unui alimentații echilibrate;
  3. Oprirea fumatului;
  4. Stoparea consumului de alcool;
  5. Efectuarea de controale medicale preventive cu regularitate.

Institutul Național de Sănătate Publică implementează împreună cu Societatea Română de Cardiologie, Asociația Română de Promovarea Sănătății, Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara, Institutul de Boli Cardiovasculare Târgu Mureș și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România unul dintre cele mai importante proiecte care vizează depistarea și controlul factorilor de risc cardiovascular - „Totul pentru inima ta – Program de screening pentru identificarea pacienților cu factori de risc cardiovascular”. În cadrul acestui proiect s-a dezvoltat o metodologie de screening al factorilor de risc cardiovascular, au fost pregătiți medici pentru a realiza screeningul, s-au efectuat consultații, analize de laborator și s-au oferit recomandări personalizate pacienților care au parcurs programul de screening. Până la 25 septembrie  2023,  un număr de 142773 de persoane au beneficiat de serviciile de screening oferite în cadrul proiectului.

https://proiect-cardio.insp.gov.ro/

ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA RABIEI

28 SEPTEMBRIE 2023

Data de 28 septembrie 2023 reprezintă a 17-a Zi Mondială a Rabiei.

Tema de anul acesta „Toți pentru 1, o singură sănătate pentru toți” subliniază faptul că pentru a elimina decesele cauzate de rabie până în anul 2030 este nevoie de un efort comun al  medicilor, autorităților, organizațiilor care luptă pentru sănătatea animalelor, efort care trebuie concentrat pentru asigurarea sănătății tuturor, indiferent de nivelul social și economic. Din nefericire, rabia continuă să afecteze comunitățile dezavantajate din punct de vedere economic.

Asigurarea accesului echitabil la servicii medicale și la măsurile de profilaxie a rabiei imediat după ce o persoană a suferit o plagă cu potențial rabigen, nu numai că salvează vieți, ci și reduce presiunea asupra sistemelor naționale de sănătate.

Ținta Zero până în 2030: Planul strategic global pentru eliminarea deceselor umane cauzate de rabia transmisă de câini până în 2030, stabilește un obiectiv global comun. Acest obiectiv este unul realizabil, deoarece avem la dispoziție vaccinurile, medicamentele, instrumentele și tehnologiile pentru a întrerupe transmiterea și evoluția uneia dintre cele mai vechi boli.

Informații relevante la nivel mondial:
  • Rabia este o boală virală care apare în peste 150 de țări și care cauzează zeci de mii de decese în fiecare an, în principal în Asia și Africa. 40%  dintre aceste decese sunt înregistrate la copii sub 15 ani.
  • Cele mai multe decese prin rabie apar la persoane care au fost mușcate de câine. De asemenea, aproximativ 99% dintre cazurile de rabie apar la persoane care au fost mușcate de câine. Rabia poate fi prevenită prin vaccinarea antirabică a câinilor și prin prevenirea mușcăturilor de câine.
  • Rabia este responsabilă și de o povară economică importantă. 
  • La nivel global, rabia cauzează anual un cost estimat de 8,6 miliarde USD. Cele mai multe pierderi economice sunt cauzate de reducerea productivității din cauza deceselor premature (54%). Cheltuiala generată de supravegherea rabiei și de implementarea măsurilor de control (vaccinarea câinilor)  reprezintă doar 2.01% din costurile anuale generate de rabie.
  • Informații relevante la nivelul UE și național:
  • În anul 2021, două state membre UE au raportat 118 cazuri autohtone de rabie la animale: Polonia – 113 cazuri și România – 5 cazuri (patru bovine și o vulpe).
  • Cazuri de rabie în rândul animalelor au fost înregistrate anual pe teritoriul României, atât la animale sălbatice (vulpe, lup, urs, șacal, pisică sălbatică, dihor, jder, raton), cât și la animale domestice (bovine, ovine, caprine, suine, animale de companie).
  • Având în vedere că principalul rezervor natural de virus rabic în România este reprezentat de vulpea roșcată (Vulpes vulpes), singura măsură eficientă de eliminare a rabiei în România este vaccinarea animalelor din mediul silvatic (specia țintă fiind vulpea).

Programul pentru eradicarea, combaterea și monitorizarea rabiei în România este aprobat, din punct de vedere tehnic și financiar, de către Comisia Europeană încă din anul 2011, în conformitate cu legislația veterinară a Uniunii Europene și cu criteriile stabilite în Decizia Comisiei 2008/341/CE din 25 aprilie 2008 de stabilire a criteriilor comunitare pentru programele naționale de eradicare, combatere și monitorizare a unor boli animale și a zoonozelor.

Prin implementarea programului de vaccinare antirabică (prin administrare pe cale orală) a vulpilor s-a înregistrat o diminuare a cazurilor de rabie în perioada 2014-2017. În pofida  măsurilor de control ale rabiei implementate până în prezent, riscul apariției de noi cazuri de boală este iminent, ca urmare a situației epidemiologice din țările vecine, motiv pentru care Comisia Europeană solicită continuarea programului de vaccinare antirabică a vulpilor pentru cel puțin 6 ani consecutivi și 2 ani de la confirmarea ultimului focar de rabie.

Ultimul caz de rabie la om în România, soldat cu deces, a fost înregistrat în anul 2012.

Rabia poate fi prevenită prin trei intervenții dovedite și eficiente:
  1. Conștientizarea riscului bolii și cunoașterea măsurilor de prevenire a bolii contribuie la adoptarea unor măsuri la nivelul comunității pentru protejarea populației, cât și la adoptarea conduitei optime postexpunere, de către persoanele care au suferit o plagă cu potențial rabigen. Campaniile de conștientizare trebuie să aibă în vedere înțelegerea modului de prevenire a rabiei la animale, când ar trebui să luăm în calcul un potențial diagnostic de rabie și  cum să procedăm în cazul unei plăgi cu potențial rabigen.
  2. Profilaxia post-expunere (PPE) constă în administrarea mai multor doze de vaccin rabic și, în unele cazuri, imunoglobuline sau seruri antirabice. Pentru a fi eficiente, acestea trebuie administrate cât mai repede după ce o persoană a suferit o plagă cu potențial rabigen. Toaleta adecvată a plăgii și accesul prompt la PPE de calitate au o eficacitate de aproximativ 100%  în prevenirea deceselor prin rabie.
  3. Vaccinarea în masă a câinilor este o modalitate cost-eficientă de prevenirea a rabiei și de reducere a numărului de decese, prin prevenirea transmiterii de la sursa de infecție. Deși o varietate de specii de animale pot găzdui virusul rabic, 99% din cazurile de rabie la om apar după mușcătura de câine. Prin urmare, eliminarea rabiei la câini reprezintă cheia pentru controlul pe termen lung al bolii la om.
Profilaxia post-expunere (PPE)

După ce o persoană a suferit o plagă cu potențial rabigen (de exemplu mușcătură de câine), este nevoie de adoptarea cât mai rapidă a unei conduite profilactice corecte, în vederea prevenirii rabiei.

Măsurile profilactice pe care ar trebui să le adopte o persoană care a suferit o plagă cu potențial rabigen sunt:
  • spălarea plăgii cu apă din abundență și săpun timp de cel puțin 15 minute
  • toaleta corespunzătoare a plăgii
  • accesarea cât mai rapidă a serviciilor de sănătate în vederea evaluării cât mai rapide a riscului rabigen al plăgii și stabilirii necesității demarării vaccinării antirabice și a seroprofilaxiei antirabice.

Plaga cu potențial rabigen, poate avea și potențial tetanigen, astfel încât personalul medical trebuie să aibă în vedere și profilaxia antitetanică.



ZIUA MONDIALĂ A CONTRACEPȚIEI - 26 SEPTEMBRIE 2023

În fiecare an, în data de 26 septembrie, începând cu anul 2007, este celebrată Ziua mondială a Contracepției care urmărește să încurajeze oamenii să ia decizii informate în ceea ce privește metodele contraceptive, starea de sănătate și propriul viitor.

Cu acest prilej, ne propunem să contribuim la creșterea interesului pentru informațiile privind utilizarea contracepției și a nivelului de informare despre opțiunile pe care le au oamenii, ținând cont de stilul de viață, planurile și starea individuală de sănătate.

În alegerea unei metode de contracepție trebuie luată în considerare dubla protecție împotriva riscului simultan de HIV și de alte boli cu transmitere sexuală. Deși contraceptivele hormonale și steriletele sunt extrem de eficiente în prevenirea sarcinii, ele nu protejează împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Utilizarea consecventă și corectă a prezervativului masculin din latex reduce riscul de infecție cu HIV și de alte boli cu transmitere sexuală, inclusiv infecția cu chlamydia, gonococ și trichomonas.

La nivel mondial, între anii 2000 și 2020, numărul femeilor care folosesc o metodă modernă de contracepție a crescut de la 663 milioane la 851 milioane, rata prevalenței contraceptivelor (procentul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani care utilizează orice metodă contraceptivă) crescând de la 47,7% la 49,0%. Până în 2030 se estimează că numărul femeilor care folosesc o metodă modernă de contracepție se va mări cu încă 70 de milioane.

Rolul contracepției este important pentru planificarea unei sarcini și asigurarea sănătății mamei și copilului. Utilizarea metodelor contraceptive previne riscurile de sănătate legate de sarcină pentru femei, în special pentru fetele adolescente. Sarcinile la adolescente reprezintă o problemă globală, aproximativ 90% din nașterile fetelor cu vârste între 15 și 19 ani având risc de mortalitate maternă și infantilă sau de naștere prematură. Complicațiile legate de sarcină și naștere reprezintă principala cauză de deces pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani. Nou-născuții mamelor adolescente se confruntă cu riscuri mai mari de a avea greutate mică la naștere și afecțiuni neonatale severe.

Deși în perioada 2000-2023, natalitatea la adolescentele de 15-19 ani a scăzut de la 64,5‰, la 41,3‰ este nevoie în continuare de promovarea posibilității de a avea opțiuni educate privitoare la contracepție pentru a preveni sarcinile nedorite, a reduce incidența infecțiilor transmisibile sexual și scăderea necesității avorturilor induse.

Sfatul medical rămâne esențial pentru a ajuta oamenii să aleagă corect metoda potrivită de contracepție în funcție de contextul individual.


Ziua Internațională de Luptă împotriva maladiei Alzheimer

“Demența nu este o parte normală a procesului de îmbătrânire! - Discută despre aceasta cu medicul tău!”

Ziua Internațională de Luptă împotriva maladiei Alzheimer, lansată în anul 1994 sub umbrela federației internaționale, Alzheimer Disease International (ADI) și sub patronajul Organizației Mondiale a Sănătății, este marcată în fiecare an pe data de 21 septembrie. Anul acesta, este subliniat aspectul conştientizării rolului esențial al identificării factorilor de risc și a semnelor timpurii ale demenței pentru adoptarea de măsuri proactive de reducere a riscului şi de prevenire a apariției acesteia.

Demența reprezintă o varietate de boli și leziuni care afectează creierul. Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și poate contribui la 60-70% din aceste cazuri.

În prezent, peste 55 de milioane de oameni suferă de demență în întreaga lume și în fiecare an, apar aproape 10 milioane de cazuri noi.

Demența este în prezent a șaptea cauză de deces și una dintre cauzele majore de dizabilitate și dependență socială în rândul persoanelor în vârstă, la nivel global.

Femeile sunt afectate în mod disproporționat de demență, atât direct, cât și indirect prin oferirea de sprijin persoanelor apropiate afectate de demență, ele acoperind 70% din timpul alocat îngrijirilor acestor persoane.

În România, în anul 2022 au fost raportate de către medicii de familie, 7920 de cazuri noi de îmbolnăvire cu această maladie.

În anul 2019, povara economică a demenței la nivel global a fost de 1,3 trilioane de dolari, aproximativ 50% din aceste costuri fiind atribuite îngrijirii oferite de membrii familiei și de prietenii apropiați (calculat la o medie de 5 ore de îngrijire și supraveghere pe zi).

Factorii de risc pentru demență includ: vârsta (mai frecvent la peste 65 de ani), hipertensiunea arterială, glicemia crescută (diabet zaharat), obezitatea, fumatul, consumul de alcool, inactivitatea fizică, izolarea socială, depresia.

Semnele și simptomele timpurii sunt: uitarea evenimentelor recente, pierderea sau rătăcirea lucrurilor, confuzia, chiar și în locuri familiare, pierderea noțiunii timpului, dificultăți în rezolvarea problemelor sau luarea deciziilor, dificultăţi în găsirea cuvintelor, dificultăți în îndeplinirea sarcinilor familiare, aprecierea greșită a distanțelor față de obiecte.

Demența are impact fizic, psihologic, social și economic, nu numai pentru persoanele care trăiesc cu demență, ci și pentru îngrijitorii lor, familii și societate în general. Există adesea o lipsă de conștientizare și înțelegere a demenței, ceea ce duce la stigmatizare și bariere în calea diagnosticului și îngrijirii.

OMS recunoaște demența ca o prioritate de sănătate publică. În mai 2017, Adunarea Mondială a Sănătății a aprobat Planul de acțiune global privind răspunsul de sănătate publică la demență 2017-2025. Acesta oferă un plan cuprinzător de acțiune – pentru factorii de decizie, partenerii internaționali, regionali și naționali și OMS în următoarele domenii: abordarea demenței ca prioritate de sănătate publică; creșterea gradului de conștientizare a demenței și crearea unei societăți care să includă demența; reducerea riscului de demență; diagnostic, tratament și îngrijire; sisteme informatice pentru demență; sprijin pentru îngrijitorii de demență; precum și cercetare și inovare.

Pentru a facilita monitorizarea planului de acțiune global pentru demență, OMS a dezvoltat Observatorul global pentru demență (GDO), un portal de date care adună date de țară privind 35 de indicatori cheie ai demenței din cele șapte domenii strategice ale planului de acțiune global. Ca o completare a GDO, OMS a lansat Platforma de schimb de cunoștințe GDO, care este un depozit de exemple de bune practici în domeniul demenței, cu scopul de a stimula învățarea reciprocă și schimbul multidirecțional între regiuni, țări și indivizi pentru a facilita acțiunea la nivel global.


SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A MOBILITĂȚII

16 – 22 SEPTEMBRIE 2023


    Lansat în anul 2002, Proiectul European intitulat Săptămâna Europeană a Mobilității promovează schimbarea comportamentului în favoarea mobilității active, a transportului public și a altor soluții de transport nepoluante și inteligente.

    Evenimentul principal al informării derulate anual în perioada 16-22 septembrie, are loc în data de 22 septembrie și este cunoscut ca „Ziua mondială fără autoturisme”. Scopul acestei zile este descurajarea, pe cât posibil a circulației cu automobilul personal sau de serviciu, în favoarea deplasării cu bicicleta, a mersului pe jos ori a utilizării transportului în comun.

    Mobilitatea prin forme alternative de transport ecologic nepoluant are impact asupra creșterii calității vieții, mai ales în mediul urban și asupra sănătății prin reducerea poluării aerului, a poluării fonice, a accidentelor rutiere, cât și numărului persoanelor obeze.

    Mobilitatea activă presupune utilizarea formelor nemotorizate de deplasare.

    Mobilitatea activă are impact asupra sănătății populației prin reducerea incidenței bolilor cronice netransmisibile⁚ boli cardiovasculare, cancer, boli respiratorii, boli metabolice, afecțiuni psihice.

    Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cel puțin unul din patru adulți și peste 80% din adolescenți nu sunt suficient de activi fizic. Conform aceleiași surse, 7-8% din bolile cardiovasculare, depresii, demențe și aproximativ 5% din cazurile de diabet zaharat de tip 2 ar putea fi prevenite dacă oamenii ar fi mai activi fizic.

    Direcția de Sănătate Publică a județului Cluj desfășoară în perioada 16 – 22 septembrie 2023 activitatea de informare: Săptămâna Europeană a Mobilității cu scopul de a informa populația generală adultă despre această acțiune în special a celor care folosesc mult mașina personală pentru deplasările urbane și modul cum ne influențează sănătatea.

    Activitate de informare finanțată de către Ministerul Sănătății prin Programul Național de Evaluare și Promovare a Sănătății. Suportul metodologic este asigurat de Institutul Național de Sănătate Publică.

Referinte: https://mobilityweek.eu/the-campaign/


Ziua internațională a aerului curat

”Împreună pentru un aer mai curat!”


    Începând cu anul 2020 ziua de 7 septembrie a fost desemnată Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), cu scopul de a crește gradul de conștientizare în ceea ce privește importanța aerului curat pentru sănătate, productivitate, economie și mediu. În prezent, comunitatea internaţională manifestă un interes în creștere pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, subliniind necesitatea unor eforturi suplimentare în această direcție.

    Antonio Guterres, Secretarul General al Naţiunilor Unite, în mesajul său pentru marcarea Zilei internaţionale a aerului curat pentru un cer albastru, în anul 2023, afirmă faptul că “Aerul nostru este un bun comun și o responsabilitate comună. Să lucrăm împreună pentru a curăța, a ne proteja sănătatea și a lăsa o planetă sănătoasă pentru generațiile viitoare.”

    Poluarea aerului este o amenințare pentru mediu și sănătatea umană, fiind și una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. 99% din umanitate respiră aer poluat cu particule, sulf și alte substanțe toxice, țările cu venituri mici și medii suferind cele mai mari expuneri. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că, la nivel global, poluarea aerului este responsabilă pentru aproximativ 7 milioane de decese premature pe an din cauza bolilor cardiace ischemice, a accidentului vascular cerebral, a bolii pulmonare obstructive cronice și a cancerului pulmonar, dar și a infecțiilor respiratorii acute, cum ar fi pneumonia.

    România ocupă locul 45 în lume și locul 8 la nivel european în ceea ce privește rata de mortalitate cauzată de poluare în general, anual înregistrându-se aproximativ 15 000 de decese din cauza poluării aerului (anul 2019)Cele mai importante surse de poluare a aerului la nivel global sunt: industria și furnizarea de energie, mijloacele de transport care folosesc combustibili poluanți, managementul deșeurilor, praful, activitățile agricole și încălzirea locuințelor folosind combustibili fosili.

    De Ziua Internaţională a Aerului Curat Pentru un Cer Albastru, 7 septembrie 2023, Institutul Național de Sănătate Publică și Direcția de Sănătate Publică Cluj se alătură organizațiilor internaționale care recunosc „valoarea aerului pe care îl respirăm cu toții” și necesitatea unor eforturi de colaborare concertate pentru a reduce emisiile poluante, în scopul protejării atât a mediului cât şi a sănătăţii umane.

    Pentru a avea un aer curat, sigur pentru sănătate, este nevoie de acțiuni comune ale populației, autorităților, comunităților de la nivel local, până la nivel internațional. Împreună, putem să accelerăm o tranziție justă și echitabilă de la combustibilii fosili, în special cărbunele, către energie regenerabilă curată, către gătit curat și vehicule electrice. De asemenea, trebuie încurajat mersul pe jos și cu bicicleta mai ales în orașe,  punerea în aplicare a unor sisteme care să transforme gestionarea responsabilă a deșeurilor în a doua natură, organizarea de activităţi de plantare a copacilor, sprijinirea copiilor în conştientizarea problemelor de mediu şi a impactului poluării asupra sănătăţii precum şi susţinerea de politici care să faciliteze utilizarea surselor de energie mai puţin poluante.

Toți respirăm același aer! O singură atmosferă ne protejează și ne susține pe toți!

Campania Luna Națională de Informare despre Boli Transmisibile – Gripa și vaccinarea antigripală; SARS-CoV-2 și vaccinarea împotriva COVID-19

Ministerul Sănătății, cu sprijinul Institutului Național de Sănătate Publică și al direcțiilor de sănătate publică, desfășoară, pe parcursul lunii septembrie 2023, activități de informare, educare și comunicare în cadrul Campaniei Luna Națională de Informare despre Boli Transmisibile – Gripa și vaccinarea antigripală; SARS-CoV-2 și vaccinarea împotriva COVID-19.

    Gripa, deși de cele mai multe ori, este considerată o afecțiune banală, este o boală infecțioasă foarte contagioasă, cu morbiditate și mortalitate semnificative fiind responsabilă pentru până la 50 de milioane de cazuri simptomatice în fiecare an în Uniunea Europeană/Spațiul Economic European și de 15.000-70.000 de decese pe an.

    Vaccinarea este cea mai eficientă formă de prevenire a gripei. Acoperirea vaccinală pentru gripă în unele țări europene, inclusiv România, este sub ținta recomandată de 75% pentru vârstnici, cu toate că această intervenție de sănătate publică previne în jur de 37.000 de decese în Uniunea Europeană, în fiecare an.

    În România, de la începutul sezonului gripal 2022-2023 au fost raportate 3900 de cazuri de gripă confirmată de laborator și au fost înregistrate 97 de decese. Până în data de 21.05.2023 au fost vaccinate antigripal 1 486 600 de persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătății.

    Virusul COVID-19 a apărut la sfârșitul anului 2019 și s-a răspândit foarte rapid cauzând, la nivel global, până în data de 17 mai 2023,  766.440.796 de cazuri și 6.932.591 de decese. Pe teritoriul României, în anii 2020 și 2021, au fost înregistrate 1813823 de cazuri și 58971 de decese.

    Ținând cont de cirulația concomitentă a celor două virusuri, vaccinarea antigripală este și mai importantă deoarece co-infecția virus gripal-SARS-COV-2 poate avea o evoluție severă, în special la grupele populaționale vulnerabile.

Care sunt beneficiile vaccinării antigripale?

  • prevenirea îmbolnăvirii;
  • diminuarea severității și scurtarea duratei bolii: forme ușoare de scurtă durată (1-2 zile);
  • reducerea semnificativă a spitalizărilor și a deceselor cauzate de gripă și pneumonii;
  • reducerea numărului consultațiilor și a vizitelor la domiciliu;
  • reducerea numărului solicitărilor la serviciile de ambulanță;
  • reducerea numarului de concedii medicale acordate pentru gripă și infecții respiratorii acute;
  • reducerea folosirii antibioticelor în afecțiunile compatibile cu gripa.

    Dacă faceți parte din grupele populaționale la risc menționate mai jos, adresați-vă medicului de familie pentru a beneficia de vaccinarea antigripală gratuită.

  • Persoane cu vârsta cuprinsă între 6 luni – 64 de ani, aflate în evidență cu afecțiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, hepatice, neurologice, diabet zaharat, obezitate, astm sau virusul imunodeficienței umane;
  • Copii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 35 de luni;
  • Gravide;
  • Medici, cadre sanitare medii și personal sanitar auxiliar, atât din spitale, cât și din unitățile sanitare ambulatorii, inclusiv salariați ai instituțiilor de ocrotire (copii sau bătrâni) și ai unităților de bolnavi cronici, care prin natura activității vin în contact respirator cu pacienții sau asistații;
  • Persoane, adulți și copii, rezidente în instituții de ocrotire socială, precum și persoane care acordă asistență medicală, socială și îngrijiri la domiciliu persoanelor la risc înalt;
  • Toate persoanele cu vârsta ≥65 de ani



Știu, nu doar sper că o să fiu bine! Mă vaccinez!

Campanie națională de informare și conștientizare asupra importanței vaccinării

provaccin.ro


Campania ”Împreună pentru un aer mai curat!”

AUGUST 2023

Aerul curat este esențial pentru sănătatea oamenilor și a ecosistemelor. Doar poluarea atmosferică, fără a lua în considerare și alte forme de poluare, este responsabilă pentru aproape 238 000 de decese premature în fiecare an în rândul europenilor.

Noile norme propuse de către Comisia Europeană în 2022, în cadrul Pactului Verde European, urmăresc reducerea cu peste 75% în următorii zece ani a numărului deceselor cauzate de nivelurile crescute ale principalului factor poluant al aerului - pulberile fine în suspensie (PM2,5), deoarece acestea depășesc limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.

Campania de informare din acest an – Împreună pentru un aer mai curat! – se va derula pe tot parcursul lunii august, urmărind informarea și creșterea gradului de conștientizare cu privire la efectele poluării aerului cu pulberi în suspensie asupra sănătății oamenilor, în rândul populației, mai ales a populației vulnerabile (copii, vârstnici, persoane cu afecțiuni cronice respiratorii și cardiovasculare), dar și a autorităților.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății depășirea nivelurilor recomandate pentru calitatea aerului se asociază cu riscuri pentru sănătate. Particulele în suspensie sunt asociate cu bolile și decesele provocate de boli cardiace sau pulmonare. Pe termen scurt, efectele expunerii la aer poluat sunt: tuse, dispnee, durere în piept, iritarea ochilor, iar efectele expunerii pe termen lung sunt diminuarea funcției pulmonare, dezvoltarea bolilor respiratorii mai  ales la copii, agravarea bolilor pulmonare existente la adulți și mai ales la persoanele în vârstă, decesul prematur la persoane cu boli pulmonare. Expunerea la aer poluat în timpul sarcinii are impact asupra sănătății fătului putând determina greutate mică la naștere și naștere prematură.

România ocupă locul 45 în lume și locul 8 la nivel european în ceea ce privește rata de mortalitate cauzată de poluare în general, anual înregistrându-se aproximativ 15 000 de decese din cauza poluării aerului (anul 2019).

Cele mai importante surse de poluare a aerului la nivel global sunt: industria și furnizarea de energie, mijloacele de transport care folosesc combustibili poluanți, managementul deșeurilor, praful, activitățile agricole și încălzirea locuințelor folosind combustibili fosili. Pentru a avea un aer curat, sigur pentru sănătate, este nevoie de acțiuni comune ale populației, autorităților, comunităților de la nivel local, până la nivel internațional.

Oamenii trebuie să cunoască riscurile pentru sănătate cauzate de poluarea aerului și să ia măsuri pentru a -și scădea expunerea individuală și a oamenilor din comunitate precum: reducerea activității în aer liber la momentele și în zonele cu trafic intens, limitarea timpului petrecut în anumite puncte de trafic aglomerat, limitarea folosirii autoturismului personal, evitarea arderii deșeurilor.

Campania de informare, educare, comunicare la nivel național este coordonată de Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Sănătate Publică şi este implementată local de Direcţiile de Sănătate Publică judeţene.

Analiza de situație Poluarea aerului cu pulberi în suspensie AUGUST 2023


Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân


    Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân este celebrată în fiecare an în perioada 1-7 august, alăptarea fiind una dintre cele mai eficiente modalități de a oferi nou-născuților de pretutindeni cel mai bun început în viață.

    Laptele matern este alimentul ideal pentru sugari. Este sigur, curat și conține anticorpi care ajută la protejarea împotriva multor boli care afectează mai ales copiii. Laptele matern oferă toată energia și nutrienții de care sugarul are nevoie în primele luni de viață și continuă să asigure până la jumătate sau mai mult din nevoile nutriționale ale copilului, în a doua jumătate a primului an și până la o treime în timpul celui de-al doilea an de viață. Copiii alăptați la sân au șanse mai bune să nu fie subponderali, supraponderali sau să sufere de obezitate și sunt mai puțin predispuși la diabet, pe parcursul vieții.

    Se estimează că 2,7 milioane de decese ale copiilor, ceea ce înseamnă aproximativ 45% dintre toate decesele copiilor, sunt atribuite subnutriției, în fiecare an. La nivel global, în 2020, s-a estimat că 149 de milioane de copii sub 5 ani aveau înălţime mică pentru vârsta lor, 45 de milioane au fost prea slabi pentru înălțimea lor și 38,9 milioane erau supraponderali sau obezi.

    Puțini copii primesc alimente complementare adecvate și sigure din punct de vedere nutrițional; în multe țări, mai puțin de o pătrime dintre sugarii cu vârsta cuprinsă între 6 și 23 de luni  beneficiază de o diversificare alimentară corectă și sunt hrăniți adecvat vârstei lor.

    În lume, aproximativ 44% dintre sugarii cu vârsta între 0 și 6 luni sunt alăptați exclusiv la sân. Astfel, dacă toți copiii cu vârsta între 0 și 23 de luni ar fi alăptați optim, se estimează că în fiecare an ar putea fi salvate peste 820.000 de vieți de copii cu vârsta sub 5 ani.

    Alăptarea este unul dintre primii factori de protecție durabilă a sănătății copilului. Alăptarea îmbunătățește coeficientul de inteligenţă și gradul de şcolarizare. Îmbunătățirea dezvoltării copilului și reducerea cheltuielilor cu sănătatea prin alăptare are ca rezultat câștiguri economice pentru familii. Este recomandată inițierea alăptării în prima oră de la naștere, alăptarea exclusivă până când copilul împlinește 6 luni și continuarea alăptării, în paralel cu procesul de diversificare, până la vârsta de 2 ani.

    Institutul Naţional de Sănătate Publică a dezvoltat alături de Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu-Rusescu”, Institutul Norvegian de Sănătate Publică, Directoratul Norvegian de Sănătate și Biroul de țară  al Organizației Mondiale a Sănătății OMS pentru România în cadrul proiectului ”Consolidarea rețelei naționale de furnizori de îngrijiri primare de sănătate pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației, copii și adulți (inclusiv populație vulnerabilă)” recomandări în domeniul promovării alăptării destinate personalului sanitar care lucrează la nivel local în cadrul Ghidului “Promovarea alăptării. Sfaturi pentru îmbunătățirea practicii alăptării”. Acest document adduce încă o dată în atenţie principiile îngrijirilor centrate pe persoană și pe familie, precum şi faptul că sprijinul pentru alăptare oferit la nivelul comunității este esențial. Materialul este disponibil prin accesarea următorului link: https://proiect-pdp1.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2021/12/Alaptare.pdf

    Campaniile de informare și educare a mamelor și a familiilor acestora cu privire la beneficiile alăptării la sân pot determina o schimbare de atitudine în rândul mamelor, iar susținerea acestui comporta-ment poate crește numărul de mame care practică alăptatul exlusiv la sân, contribuind astfel la o ali-mentație corectă a nou-născuților.


ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA HEPATITEI

28 IULIE 2023

    Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei, marcată în fiecare an pe 28 iulie, se desfășoară anul acesta sub sloganul „O singură viață, un singur ficat!”, fiind un prilej de a evidenția necesitatea accelerarii eforturilor de eliminare a hepatitei virale și importanța prevenirii, testării și tratamentului.

    Strategiile globale privind HIV, hepatita virală și infecțiile cu transmitere sexuală pentru perioada 2022-2030, adoptate de Organizația Monială a Sănătății urmăresc atingerea obiectivului de a elimina hepatita virală B și C până în 2030. La nivel global 350 de milioane de oameni trăiesc cu hepatită virală cronică, cu mai mult de 1,1 milioane de vieți pierdute în fiecare an din cauza hepatitei B și a hepatitei C.

    Ficatul îndeplinește în tăcere peste 500 de funcții vitale, în fiecare zi, pentru a ne menține în viață. De aceea este atât de important să acordăm prioritate sănătății ficatului și să cunoaștem starea lui de sănătate.

    Pe lângă cunoașterea stării de sănătate a ficatului și căutarea unui tratament, reducerea consumului de alcool, obținerea unei greutăți sănătoase, tratarea hipertensiunii arteriale și gestionarea diabetului zaharat sunt cheia pentru un ficat sănătos.

Beneficiile unui ficat sănătos includ:

  • Viața mai lungă;
  • Protejarea celor dragi împotriva hepatitei;
  • Protejarea altor organe vitale, inclusiv inima, creierul și rinichii, care se bazează pe ficatul sănătos pentru a funcționa.
Hepatita virală încă ucide peste un milion de oameni în fiecare an.

    În lume se înregistrează un deces prin hepatită la fiecare treizeci de secunde. Peste 8.000 de noi infecții cu hepatita B și C apar în fiecare zi, adică peste 5 infecții în fiecare minut. Dacă traiectoria actuală continuă, hepatita virală va ucide mai mulți oameni anual decât malaria, tuberculoza și HIV/SIDA la un loc, până în 2040.

    La nivel global, există un număr mare de persoane nediagnosticate și netratate care trăiesc cu hepatită. Acest lucru trebuie să se schimbe.

    Infecția cu hepatită este tăcută și gradul de conștientizare a sănătății ficatului este scăzut. Cele mai multe simptome apar doar odată ce boala este avansată, prin urmare există foarte multe persoane nediagnosticate care trăiesc cu hepatită. Chiar și atunci când hepatita este diagnosticată, numărul persoanelor care urmează să primească tratament este scăzut. Majoritatea oamenilor descoperă că au hepatită B sau C după mulți ani de infecție tăcută și numai atunci când dezvoltă boală hepatică gravă sau cancer.

    În România, Institutul National de Sănătate Publică este partener în Proiectul LIVE(RO), alături de Institutul Clinic Fundeni și Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Sf.Spiridon” Iași, proiect care asigură testarea pentru hepatita B, D și C în patru regiuni ale țării: Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia. În perioada iulie 2021 – mai 2023, aproape 300.000 de persoane au beneficiat de activitățile de screening pentru hepatita B, D și C, 81% dintre persoane aparținând unui grup vulnerabil. 3% dintre persoanele testate au avut, la cabinetul medicului de familie, cel puțin un rezultat pozitiv pentru hepatita B sau C la testele rapide. Dintre acestea, circa 70% ajunseseră, până la sfârșitul lunii iunie 2023, la medicul specialist gastro-enterolog, pentru diagnostic. Pentru  84% dintre persoane s-a stabilit un diagnostic final, iar ceilalți fiind în curs de evaluare. Cu ciroză hepatică au fost diagnosticați 612 pacienți, iar 16 cu carcinom hepatic.

Infecțiile cu virusuri hepatitice și decesele pe care le cauzează pot fi prevenite.

    Prin asigurarea unei acoperiri vaccinale optime anti-hepatită B, încă de la naștere, se poate scădea numărul de copii cu hepatită cronică B și se poate îndeplini dezideratul de a elimina hepatita B, conform Obiectivului de Dezvoltare Durabilă (ODD) din domeniul sănătății. Aproximativ 4,5 milioane de decese premature ar putea fi prevenite în țările cu venituri mici și medii până în 2030 prin vaccinare, teste de diagnosticare, tratament și campanii de educație pentru sănătate.


ZIUA MONDIALĂ DE PREVENIRE A ÎNECULUI - 25 IULIE 2023

ORICINE SE POATE ÎNECA, NIMENI NU AR TREBUI SĂ SE ÎNECE

    Ziua Mondială de Prevenire a Înecului (World Drowning Prevention Day) este marcată, în fiecare an, în data de 25 iulie.

    Acest eveniment global este o oportunitate de a evidenția impactul tragic și profund al înecului asupra familiilor și comunităților și de a oferi soluții salvatoare pentru prevenirea acestuia.

    În contextul acestui eveniment ne alăturăm eforturilor tuturor țărilor de a informa despre siguranța în apă și în jurul acesteia. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) subliniază necesitatea de amenajare de locuri sigure, îndepărtate de apă pentru copii și tineri cu vârste cuprinse între 1 și 24 de ani, învățarea lor să înoate și îmbunătățirea gestionării riscurilor de inundație, pentru a se preveni decesele prin înec.

La nivel mondial:

    Înecul a provocat peste 2,5 milioane de decese în ultimul deceniu în întreaga lume. OMS estimează că: 236.000 de vieți sunt pierdute în fiecare an din cauza înecului; 650 decese prin înec în fiecare zi; 26 decese prin înec în fiecare oră. Aceste estimări nu includ decesele prin înec cauzat de inundații sau prin accidente de circulație.

    Înecul se numără printre primele zece cauze de deces la copii și tineri cu vârsta cuprinsă între 1și 24 de ani din fiecare regiune a lumii; cele mai mari rate de înec apar în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 1 și 4 ani, urmate de copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 9 ani. Peste 90% dintre decesele prin înec, din țările cu venituri mici și medii, au loc în râuri, lacuri, fântâni, vase de stocare a apei menajere și piscine.

    Înecul este a treia cauză de deces accidental, reprezentând  7% din toate decesele prin rănire. Bilanțul uman, social și economic al acestor pierderi este intolerabil de mare și complet prevenibil.

La nivel național:

    România se clasează pe locul 4 în Uniunea Europeană, după Letonia, Lituania și Estonia, în ceea ce privește rata de mortalitate standardizată prin înec și scufundare (conform datelor publicate de Eurostat).

    Înecul constă dintr-o sufocare provocată de scufundarea gurii și nasului în apă. Înecul apare atunci cînd persoana nu mai poate respira în momentul în care este aflată sub suprafața apei sau a altui lichid. Înecul este un accident grav, cu rezultate fatale sau nefatale.

    Înecul nu este zgomotos, spectaculos, este tăcut, oamenii nu se zbat stropind cu apă și nu strigă după ajutor. Persoana care se îneacă și supraviețuiește a suferit un înec nefatal. Înecurile fatale se petrec cand persoana este singură sau într-o împrejurare când ceilalți fie nu sunt conștienți de situația victimei, fie nu sunt capabili să-i ofere ajutor.

Cum vă puteți proteja copilul?

  • Supravegheați-l chiar dacă știe să înoate;
  • Însoțiți-l în apă: la mare, în parcuri acvatice, în piscine, în zonele cu tobogane;
  • Alegeți doar locuri de scăldat autorizate și amenajate corespunzător;
  • Nu pierdeți copilul din câmpul vizual nici măcar o secundă.

Activitate de informare finanțată de către Ministerul Sănătății prin Programul Național de Evaluare și Promovare a Sănătății, cu suportul metodologic al Institutului Național de Sănătate Publică.













pagina principală©Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj