În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor,

Guvernul României adopta prezenta hotarâre.

ART. 1
Se aproba Strategia nationala privind reforma în unitatile sanitare cu paturi, prevazuta în anexa care face parte integranta din prezenta hotarâre.
ART. 2
Ministerul Sanatatii si Familiei va aduce la îndeplinire strategia prevazuta la art. 1.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE

Contrasemneaza:
Ministrul sanatatii si familiei,
Daniela Bartos

p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat

p. Ministrul administratiei publice,
Ionel Flesariu,
secretar de stat

ANEXA 1

STRATEGIA NATIONALA
privind reforma în unitatile sanitare cu paturi

I. Cadrul general

Strategia de guvernare - componenta sanatate - subliniaza rolul Guvernului în îmbunatatirea furnizarii si cresterii adresabilitatii la serviciile de sanatate si, în mod particular, în organizarea si functionarea unitatilor sanitare cu paturi.
Spitalele sunt organizate în raport cu specificul patologiei în spitale generale sau spitale de unica specialitate si au în structura lor sectii distincte pentru tratamentul si îngrijirea bolnavilor cu afectiuni acute si afectiuni cronice.
Unitatile sanitare cu paturi (spitale, institute, centre medicale si centre de sanatate) asigura servicii medicale de specialitate: preventive, curative, de urgenta, de recuperare si paliative, precum si pre-, intra- si postnatale.
Unitatile sanitare cu paturi participa în sistem integrat cu asistenta medicala primara si ambulatorie de specialitate la asigurarea starii de sanatate a populatiei.

II. Scopul

Scopul reformei unitatilor sanitare cu paturi este de a creste calitatea îngrijirilor si de a eficientiza modul în care se realizeaza accesul la serviciile medicale oferite prin unitatile sanitare cu paturi, pentru toate categoriile de cetateni, din mediul urban si rural, batrâni, copii, salariati, someri, persoane defavorizate social, persoane fara venituri sau cu venituri modeste.
De asemenea, reforma unitatilor sanitare cu paturi are ca scop îmbunatatirea raportului cost-eficienta, care se va reflecta asupra indicatorilor de performanta ai întregii activitati desfasurate în cadrul unitatilor sanitare cu paturi.

III. Obiective strategice

- Cresterea eficientei din punct de vedere tehnic a modului de functionare a serviciilor medicale oferite prin unitatile sanitare cu paturi, prin utilizarea adecvata a resurselor limitate existente la nivelul spitalului si prin eliminarea risipei, urmarindu-se scaderea costurilor pentru serviciile furnizate
În acest context principalele obiective sunt:
1. îmbunatatirea raportului cost-eficienta prin utilizarea optima a resurselor cheltuite;
2. îmbunatatirea accesului la serviciile medicale oferite prin unitatile sanitare cu paturi, pentru toate categoriile de cetateni (din mediul urban si rural, batrâni, copii, salariati, someri, persoane defavorizate social, persoane fara venituri sau cu venituri modeste);
3. modificarea structurii serviciilor spitalicesti, astfel încât sa fie asigurate necesarul de servicii medicale de specialitate si calitatea îngrijirilor corespunzatoare cerintelor beneficiarilor acestora.

IV. Actiunile destinate realizarii obiectivelor strategice

1. Rationalizarea capacitatii excedentare a unitatilor spitalicesti si oferirea de servicii în prezent deficitare
2. Reorganizarea unitatilor sanitare cu paturi insuficient folosite si redistribuirea spatiilor pentru îngrijirea persoanelor cu probleme medico-sociale speciale
3. Elaborarea criteriilor minime de acreditare a unitatilor spitalicesti (asigurarea si garantarea drepturilor pacientilor, controlul infectiilor nosocomiale, asigurarea asistentei de urgenta si altele asemenea)
4. Alocarea resurselor în functie de rezultatele obtinute si de rolul unitatilor spitalicesti în îmbunatatirea starii de sanatate a populatiei deservite (ani de viata câstigati, calitatea vietii, accesul la serviciile de sanatate prioritare)
5. Asigurarea unitatilor sanitare cu paturi cu personal medico-sanitar cu pregatire superioara de specialitate în toate zonele tarii, în raport cu prevederile pct. 2
6. Ierarhizarea spitalelor în raport de competenta
7. Asigurarea unor facilitati suplimentare pentru personalul sanitar superior de specialitate în zonele deficitare din punct de vedere al încadrarii cu aceasta categorie de personal
8. Implementarea sistemului informational computerizat
9. Realizarea unei colaborari eficiente între structurile guvernamentale, în vederea asigurarii accesului la servicii medicale si medico-sociale al grupurilor de populatie defavorizate
10. Dezvoltarea de parteneriate public-privat pentru îmbunatatirea performantei sectorului sanitar, în conformitate cu mecanismele prevazute în Hotarârea Guvernului nr. 717/2001 pentru aprobarea Strategiei privind participarea sectorului privat la îmbunatatirea performantei sistemului sanitar din România (2001 - 2004)
11. Introducerea unei noi modalitati de alocare a fondurilor pentru spitale.

V. Masuri strategice

A. Pe termen scurt:
- pâna la 31 iulie 2002:
1. evaluarea unitatilor sanitare cu paturi existente din punct de vedere al serviciilor medicale acordate în raport de: capacitate, resurse umane, dotare cu aparatura medicala si altele asemenea, în vederea elaborarii programelor de restructurare si reorganizare, si stabilirea necesitatilor în domeniul asistentei medicale oferite de unitatile sanitare cu paturi;
2. restructurarea si reorganizarea centrelor de sanatate cu paturi;
- pâna la 30 septembrie 2002:
1. elaborarea criteriilor pentru ierarhizarea spitalelor în raport de competenta;
2. elaborarea criteriilor de restructurare si reorganizare a unitatilor sanitare cu paturi;
- pâna la 31 decembrie 2002:
1. reorganizarea si eficientizarea centrelor medicale cu paturi si a spitalelor orasenesti, municipale si de unica specialitate;
2. organizarea retelei de tratament pentru toxicomani pe centre interjudetene;
3. implementarea sistemului de prelucrare automata a datelor;
4. implementarea sistemului de finantare a spitalelor, bazata pe sistemul grupelor de diagnostic - DRG.

B. Pe termen mediu:
- pâna la 31 decembrie 2003:
1. reorganizarea si eficientizarea spitalelor judetene, clinice si a institutelor;
2. organizarea unor compartimente speciale de terapie intensiva judetene si interjudetene pentru nou-nascuti care necesita îngrijire complexa de terapie intensiva, în vederea reducerii numarului de decese în rândul acestor copii.

C. Pe termen lung:
1. stabilirea unor politici de sanatate privind utilizarea noilor tehnologii (echipamente, medicamente) în spitale pe baza unor studii de cost-eficienta, eficacitate si raportarea la necesarul de servicii medicale, în vederea asigurarii calitatii actului medical;
2. planificarea serviciilor spitalicesti si reforma institutionala

Actiuni necesare:
a) evaluarea nevoilor de servicii spitalicesti în concordanta cu indicatorii de morbiditate din aria geografica deservita, adresabilitatea pacientilor dinspre alte judete;
b) elaborarea unor planuri nationale si locale privind numarul de paturi si tipul de servicii furnizate;
c) reorganizarea spitalelor în functie de nevoile de servicii, în ceea ce priveste echipamentele, tehnologiile, inclusiv încadrarea cu personal;
d) stabilirea unui plan de dezvoltare profesionala a personalului unitatilor cu paturi de la toate nivelurile;
e) dezvoltarea unui organism national de monitorizare a calitatii serviciilor spitalicesti;
f) dezvoltarea unui sistem de indicatori ai problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecarei sectii sau compartiment al spitalului.

VI. Masuri strategice privind eficientizarea gestionarii resurselor la nivelul spitalului

Scopul acestor masuri consta în îmbunatatirea calitatii serviciilor acordate prin utilizarea eficienta a fondurilor existente, în conditiile date si la un nivel corespunzator de calitate.
Indicatorii de performanta pentru unitatile sanitare cu paturi trebuie sa reflecte calitatea îngrijirilor medicale si eficienta din punct de vedere economic.
Pentru urmarirea celor doua obiective se vor utiliza, în principal, urmatorii indicatori:
1. numar de cazuri rezolvate pe grupe de specialitati medicale si în cadrul acestora pe grupe de diagnostic medical, în raport cu complexitatea actului medical (indicatori de evaluare folositi în programul-pilot DRG);
2. indicele de calitate al diagnosticului;
3. durata optima de spitalizare;
4. gradul de utilizare a paturilor;
5. indicele de infectii intraspitalicesti (nosocomiale);
6. indicator cost spitalizare/zi, pe pat si pe bolnav;
7. indicele de rulaj/pat al bolnavilor;
8. indicatorii de conditii de spitalizare (cazare si masa).

A. Masuri strategice la nivel central sau local
1. Definirea organizarii si functionarii spitalelor publice ca unitati sanitare cu paturi nonprofit, prestatoare de servicii medicale de specialitate
2. Evaluarea performantelor spitalelor (indicatori - durata medie de spitalizare, rata de ocupare a paturilor, numar de pacienti în functie de morbiditatea intraspitaliceasca diagnosticata, numar de urgente, numar de reinternari, numar de transferuri, mod de internare si altele asemenea)

Actiuni necesare:
2.1. definirea rolurilor si responsabilitatilor membrilor echipei de management spitalicesc;
2.2. evaluarea performantei managementului spitalicesc în baza contractului de administrare;
2.3. analiza comparativa a performantei spitalelor pe baza indicatorilor prevazuti la cap. VI pct. 1;
2.4. analiza lunara a structurii cheltuielilor;
2.5. elaborarea unor planuri nationale si locale privind investitiile;
2.6. organizarea de controale tematice pe tipuri de spitale, în scopul identificarii diferentelor dintre costurile serviciilor medicale si al verificarii modului de gestionare a fondurilor alocate;
2.7. organizarea monitorizarii costurilor serviciilor medicale spitalicesti în scopul cresterii calitatii acestora;
2.8. solicitarea de catre Ministerul Sanatatii si Familiei a publicarii de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a bilantului contabil anual al fondului asigurarilor sociale de sanatate, în scopul îmbunatatirii transparentei sistemului si a metodelor de gestionare a fondului asigurarilor sociale de sanatate.
3. Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scaderii costurilor fixe (sectii, compartimente, laboratoare, servicii, ambulatoriu, structuri auxiliare - în ceea ce priveste numarul de paturi, încadrarea cu personal, functiile si responsabilitatile si altele asemenea)

Actiuni necesare:
3.1. reorganizarea spitalelor pe principii de performanta, în concordanta cu nevoia de servicii medicale;
3.2. crearea unui sistem de stimulente pentru atragerea personalului medical de specialitate în zone defavorizate si furnizarea de servicii medicale în sistem ambulatoriu.

B. Principalele actiuni strategice si operationale necesare la nivelul spitalelor
1. Îmbunatatirea managementului spitalului

Actiuni necesare:
1.1. implementarea unui plan anual de furnizare a serviciilor (tipuri si numar de servicii, resurse disponibile, infrastructura si intentiile de dezvoltare ale spitalului si altele asemenea);
1.2. definirea indicatorilor de performanta a echipei manageriale (director general, director general adjunct, director financiar-contabil, director de îngrijiri, director pentru reforma);
1.3. evaluarea performantei spitalului si elaborarea de masuri privind îmbunatatirea acesteia;
1.4. corelarea stimulentelor sau a penalizarilor (financiare, de angajare si altele asemenea) echipei manageriale cu performantele spitalului;
1.5. definirea în fisa postului a rolurilor si responsabilitatilor celor implicati în gestionarea si functionarea spitalului, sectiilor, serviciilor si compartimentelor;
1.6. colectarea continua a datelor necesare managementului sistemului informational.
2. Îmbunatatirea structurii spitalului (cladiri, echipamente si altele asemenea).

Actiuni necesare:
2.1. organizarea evaluarii si a masurilor necesare pentru obtinerea autorizatiei sanitare de functionare a spitalelor;
2.2. întretinerea corespunzatoare a cladirii si echipamentelor:
a) dezvoltarea unui plan anual privind investitiile si reparatiile capitale ale cladirilor si echipamentelor;
b) functionarea echipamentelor conform specificatiilor tehnice ale acestora, în vederea obtinerii eficientei maxime în utilizarea lor (personal adecvat ca numar si pregatire, aprovizionare cu materiale consumabile necesare si altele asemenea);
c) analiza eficientei economice a contractelor de service pentru echipamente;
2.3. reorganizarea sectiilor si compartimentelor în vederea cresterii eficientei;
2.4. utilizarea unei platforme tehnice comune pentru serviciile spitalicesti si cele ambulatorii, cu reducerea numarului de internari ce nu sunt necesare.
3. Utilizarea eficienta a resurselor umane ale spitalului

Actiuni necesare:
3.1. încadrarea în normele maximale de personal pentru diferitele structuri ale spitalului;
3.2. evaluarea performantelor personalului pe baza îndeplinirii unor criterii definite în concordanta cu obiectivele din planul anual al spitalului;
3.3. stabilirea unor criterii precise de evaluare si stimulare a personalului;
3.4. elaborarea unor planuri de recrutare de personal de specialitate în vederea asigurarii serviciilor necesare pacientilor asigurati.
4. Elaborarea si implementarea unui sistem de monitorizare a calitatii îngrijirilor

Actiuni necesare:
4.1. realizarea si utilizarea unui sistem de evaluare a satisfactiei pacientilor privind serviciile furnizate de spital;
4.2. înfiintarea de comisii interdisciplinare de etica si analiza a incidentelor si accidentelor clinice, inclusiv a implicatiilor financiare;
4.3. utilizarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecarei sectii sau departament al spitalului.

VII. Masuri de restructurare a unitatilor sanitare cu paturi

Implementarea masurilor de restructurare a unitatilor sanitare cu paturi se va efectua în concordanta cu analiza performantelor acestora.
Factorii care influenteaza performanta spitalelor sunt:
1. dotarea si încadrarea corespunzatoare profilului si atributiilor spitalului;
2. gradul de autonomie;
3. expunerea la presiunile pietei;
4. gradul de responsabilitate financiara;
5. responsabilitatea spitalelor pentru performanta lor;
6. functia sociala.

A. Masuri strategice privind resursele umane:
1. cresterea flexibilitatii privind încadrarea cu personal (este important de luat în calcul aportul stagiarilor, rezidentilor, cercetatorilor si cadrelor universitare în furnizarea serviciilor spitalicesti pentru pacientii internati) alaturi de stabilirea unor limite minimale care sa asigure calitatea serviciilor si fara de care spitalul sa nu primeasca certificare pentru furnizarea anumitor tipuri de servicii, precum si a unor limite maximale, astfel încât între cele doua limite conducerea spitalului sa poata decide nivelul de încadrare cu personal;
2. reglementarea relatiei dintre activitatea spitaliceasca si cea de învatamânt medical si cercetare prin:
a) stabilirea unor relatii contractuale între universitati si spitale, avându-se în vedere controlul duratei medii de spitalizare, al resurselor umane, al medicamentelor si materialelor sanitare, precum si al investigatiilor paraclinice pentru cazurile didactice sau cele implicate în activitatea de cercetare;
b) definirea responsabilitatilor cadrelor didactice universitare în desfasurarea activitatii spitalelor;
c) clarificarea rolului si functiilor medicilor rezidenti în cadrul spitalelor (contabilizarea acestora în momentul definirii necesarului de personal pe sectiile de spital).

B. Masuri strategice privind managementul clinic:
1. elaborarea ghidurilor de practica medicala;
2. functionarea comisiilor de calitate;
3. optimizarea circuitului pacientilor de la diagnosticare pâna la externare (transferuri între sectii, relatia cu alte unitati sanitare în functie de competentele spitalului etc.).

C. Masuri strategice privind expunerea spitalelor pe piata serviciilor spitalicesti:
1. realizarea unei relatii directe între veniturile spitalelor si performanta serviciilor oferite;
2. cresterea responsabilitatii spitalelor în ceea ce priveste capacitatea de acoperire a costurilor serviciilor furnizate cu veniturile, prin nivelul de rambursare a acestora;
3. controlul costurilor;
4. realizarea mecanismelor de competitie pentru resursele umane si investitiile de capital.

D. Masuri strategice privind gradul de responsabilitate financiara:
1. cresterea eficientei prin cresterea responsabilitatii conducerii spitalului în constituirea si aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli, cu pastrarea economiilor facute si penalizarea în cazul datoriilor;
2. elaborarea de decizii corecte pentru constituirea bugetului de venituri si cheltuieli.

E. Masuri strategice privind responsabilizarea spitalelor pentru performantele realizate:
1. stimularea transferului de responsabilitate catre spital;
2. eficientizarea mecanismelor de control indirecte, si anume: planificare de servicii, acreditare si contractare de servicii. În acest sens se impune totodata definirea clara a rolurilor si responsabilitatilor Ministerului Sanatatii si Familiei, Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Colegiului Medicilor din România si Ministerului Finantelor Publice.

F. Masuri strategice privind îndeplinirea functiei sociale:
- identificarea functiilor sociale si definirea organizatiilor responsabile.

VIII. Evaluarea Strategiei nationale privind reforma în unitatile sanitare cu paturi va fi realizata la sfârsitul fiecarei etape de catre o comisie mixta formata din reprezentanti ai Ministerului Sanatatii si Familiei, Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si Colegiului Medicilor din România, comisie care va fi numita în termen de 15 zile de la publicarea prezentei hotarâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

--------------