ORDIN   Nr. 914 din 26 iulie 2006

pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le īndeplinească un spital īn vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare

 

    Text īn vigoare īncepānd cu data de 1 septembrie 2009

    REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

 

    Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT īn baza actelor normative modificatoare, publicate īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, pānă la 1 septembrie 2009.

 

    Act de bază

#B: Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006

 

    Acte modificatoare

#M1: Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1144/2006

#M2: Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1030/2009

 

    Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. Īn faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, īn forma #M1, #M2 etc.

 

#B

    Avānd īn vedere prevederile art. 175 alin. (1) al titlului VII "Spitale" din Legea nr. 95/2006 privind reforma īn domeniul sănătăţii,

    īn temeiul Hotărārii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice,

    văzānd Referatul de aprobare al Direcţiei de sănătate publică nr. E.N. 2.450/2006,

 

    ministrul sănătăţii publice emite următorul ordin:

 

    ART. 1

    Se aprobă normele privind condiţiile pe care trebuie să le īndeplinească un spital īn vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare, prevăzute īn anexele nr. 1 - 4.

    ART. 2

    Anexele nr. 1 - 4 fac parte integrantă din prezentul ordin.

    ART. 3

    Autoritatea de sănătate publică, Inspecţia Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, ministerele cu reţea sanitară proprie, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, inspecţiile sanitare de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti, spitalele publice şi private vor duce la īndeplinire prevederile prezentului ordin.

#M1

    ART. 3^1

    La data intrării īn vigoare a prezentului ordin se abrogă orice alte prevederi contrare.

#B

    ART. 4

    Prezentul ordin se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

    ANEXA 1

 

                                    NORME

    privind procedura de autorizare sanitară de funcţionare a spitalului

 

    ART. 1

    Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care furnizează servicii medicale.

    ART. 2

    Indiferent de forma de proprietate, spitalul trebuie să solicite şi să deţină autorizaţie sanitară de funcţionare.

    ART. 3

    Autorizarea sanitară de funcţionare a spitalelor se efectuează de către autorităţile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, īn conformitate cu procedurile prevăzute īn prezentele norme.

    ART. 4

    Īn sensul prezentelor norme următoarele noţiuni se definesc după cum urmează:

    1. autorizarea sanitară a spitalului reprezintă procesul de analiză şi investigaţie sanitară ce are ca rezultat emiterea autorizaţiei sanitare de funcţionare pentru spitalul care īndeplineşte din punct de vedere tehnic şi juridic condiţiile prevăzute īn prezentele norme pentru punerea īn funcţiune şi desfăşurarea activităţii de asistenţă spitalicească şi sanatorială;

    2. autorizaţia sanitară este un act tehnic şi juridic, eliberat de autoritatea locală de sănătate publică pentru un spital, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ori de punere īn funcţiune a activităţii de asistenţă spitalicească şi sanatorială īn acel spital;

    3. viza anuală reprezintă actul de constatare, eliberat īn scris de autoritatea locală de sănătate publică, privind respectarea conformităţii cu autorizaţia sanitară, eliberată anterior spitalului;

    4. programul de conformare reprezintă un plan de măsuri cuprinzānd etape care trebuie parcurse īn intervale de timp precizate, prin prevederile autorizaţiei sanitare, de către spital, sub controlul autorităţii de sănătate publică, īn scopul respectării prezentelor norme.

    ART. 5

    Documentele necesare pentru solicitarea autorizaţiei sanitare sunt:

    a) cerere;

    b) dosar tehnic, care va cuprinde: planul dimensionat cu structura interioară, dotările necesare desfăşurării activităţii supuse autorizării, prezentarea circuitelor funcţionale, modul de asigurare a iluminatului, ventilaţiei, temperaturii ambiante, schiţa reţelelor de utilităţi sau modul de asigurare a acestora (apă potabilă, apă caldă menajeră, evacuarea apelor uzate menajere şi tehnologice, evacuarea deşeurilor solide şi a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea desfăşurată).

#M2

    c) *** Abrogată

#B

    ART. 6

    (1) Cererea de autorizare şi dosarul tehnic se depun la autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, īn raza căreia se găseşte spitalul.

    (2) Īn termen de 20 de zile de la īnregistrarea cererii autoritatea de sănătate publică are obligaţia să soluţioneze solicitarea īn baza referatului de evaluare īntocmit de specialiştii proprii.

    ART. 7

    Īn urma evaluării spitalului solicitarea se poate soluţiona astfel:

    a) se eliberează necondiţionat autorizaţia sanitară de funcţionare;

    b) se eliberează autorizaţia sanitară de funcţionare, condiţionat de realizarea programului şi calendarului de conformare stabilit īn autorizaţie;

    c) nu se eliberează autorizaţia sanitară de funcţionare, iar solicitantul este informat īn scris privind neconformităţile cu dispoziţiile legale pe care se īntemeiază refuzul de a emite autorizaţia sanitară de funcţionare.

#M2

    ART. 8

    (1) *** Abrogat

#B

    (2) Autorizaţia sanitară de funcţionare a spitalului se vizează anual de către autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.

    (3) Īntre două vize anuale, īn cazul īn care elementele care au stat la baza autorizării se modifică, spitalul va cere autorităţii de sănătate publică locale demararea procedurilor īn vederea emiterii unei noi autorizaţii sanitare de funcţionare.

    (4) Inspecţia sanitară de stat poate proceda la retragerea autorizaţiei sanitare de funcţionare īn cazul oricărei modificări a obiectului de activitate şi a structurii funcţionale a spitalului faţă de ceea ce este prevăzut īn autorizaţia sanitară de funcţionare sau īn cazul nerespectării programului de conformare.

#M2

    ART. 9

    (1) *** Abrogat

#B

    (2) Pentru reluarea activităţii reprezentantul legal al spitalului solicită autorităţii de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, procedura de evaluare īn vederea autorizării, iar activitatea va fi reluată după emiterea noii autorizaţii sanitare de funcţionare.

 

    ANEXA 2

                                    NORME

             privind organizarea funcţională generală a spitalului

 

    ART. 1

    Conform normativelor pentru spitale, lista principalelor grupe şi funcţiuni (sectoare), respectiv lista unităţilor funcţionale componente (compartimente), este următoarea:

    A. Sector spitalizare

    A1. Secţii medicale cu paturi compuse din unităţi de īngrijire

    A2. Unitate de spitalizare de o zi (după caz)

    A3. Serviciul de primire şi externare a bolnavilor

    B. Sector ambulatoriu (pentru pacienţi neinternaţi)

    B1. Cabinete de consultaţii şi tratamente

    B2. Compartiment de evidenţă medicală, programare, informare

    C. Servicii tehnico-medicale de diagnostic şi tratament

    C1. Sector de intervenţii - tratamente aferente bolnavilor spitalizaţi

    C1a) Bloc operator

    C1b) Serviciu de anestezie şi terapie intensivă (ATI)

    C1c) Bloc de naşteri

    C2. Sector de investigaţii - explorări funcţionale (comun pentru bolnavi spitalizaţi şi ambulatorii)

    C2a) Laborator de analize medicale

    C2b) Laborator de radiodiagnostic

    C2c) Laborator de explorări funcţionale

    C2d) Laborator de anatomie patologică

    C2e) Laborator de medicină nucleară (după caz)

    C3. Sector de terapie (pentru bolnavi spitalizaţi şi ambulatorii)

    C3a) Serviciu de urgenţe

    C3b) Serviciu de recuperare medicală şi fizioterapie

    C3c) Compartiment de epurare renală

    C3d) Compartiment de radioterapie (după caz)

    C3e) Compartiment de psihoterapie şi ergonomie (după caz)

    C3f) Alte compartimente de terapie specială īn funcţie de structura medicală a spitalului

    C4. Servicii tehnico-medicale auxiliare (nu se adresează direct pacienţilor)

    C4a) Serviciu de sterilizare centrală

    C4b) Farmacie

    C4c) Bancă (punct) de sānge, bănci de ţesuturi (după caz)

    C4d) Prosectură (morgă)

    D. Servicii gospodăreşti

    D1. Bucătărie, oficii alimentare şi depozite de alimente

    D2. Spălătorie şi depozite de lenjerie

    D3. Staţie de dezinfecţie (centrală de paturi)

    E. Conducere medicală şi administraţie

    E1. Conducere medicală

    E2. Birouri administrative

    E3. Serviciu de evidenţă medicală şi arhive

    E4. Compartiment de prelucrare a informaţiilor şi documentelor

    E5. Sala de īntruniri

    F. Servicii anexe pentru personal

    F1. Vestiare pentru personalul medical şi tehnic

    F2. Punct de documentare medicală (bibliotecă)

    G. Spaţii sociale şi anexe pentru pacienţi, aparţinători, vizitatori

    G1. Garderobă

    G2. Serviciu de informaţii şi relaţii

    G3. Bufet şi puncte de vānzare (florărie, cadouri, ziare)

    G4. Diverse prestaţii - frizerie, coafură, poştă (după caz)

    G5. Capelă (după caz)

    H. Servicii tehnico-utilitare

    H1. Centrale şi staţii tehnice

    H1a) Centrală termică

    H1b) Uzină de apă şi hidrofor

    H1c) Post de transformare şi grup electrogen

    H1d) Centrale de ventilaţie şi tratare a aerului

    H1e) Centrală frigorifică (după caz)

    H1f) Staţii pentru oxigen, aer comprimat, alte fluide medicinale

    H1g) Centrală telefonică

    H1h) Staţii pentru comunicare internă (TV cu circuit īnchis, căutare de persoane, radioficare)

    H1i) Staţii de pompare şi tratare efluenţi

    H1j) Staţii tehnice pentru maşini ascensoare

    H1k) Staţii tehnice aferente unor echipamente medicale

    H1l) Alte staţii tehnice aferente instalaţiilor (puncte de distribuţie, camere tablouri electrice, galerii de vizitare etc.)

    H2. Dispecerate pentru supraveghere, control şi avertizare asupra funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor (după caz)

    H3. Serviciu de īntreţinere şi service aparatură (ateliere)

    H4. Depozite diverse

    H5. Staţie de colectare şi tratare a deşeurilor solide

    H6. Garaje

    H7. Control poartă

    ART. 2

    (1) Organizarea spaţial-funcţională a spitalelor īn ansamblu, precum şi cea a fiecăruia dintre sectoarele şi compartimentele componente se fac ţināndu-se seama de:

    a) categoriile de utilizatori;

    b) specificul activităţilor;

    c) condiţionări tehnologice impuse de aparatura medicală şi echipamentele (instalaţiile) utilizate; şi

    d) criterii de igienă şi asepsie.

    (2) Atāt la proiectarea, cāt şi la amenajarea spitalului se recomandă aplicarea simultană a criteriilor de organizare spaţial-funcţională, ceea ce conduce la un model general de zonare, model valid atāt la spitalele generale, cāt şi la unele spitale de specialitate, după cum urmează:

    - zona "curată" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: cu compartimente adresate numai pacienţilor spitalizaţi, cu cerinţe severe privind igiena şi asepsia, recomandabil a fi amplasate departe de circulaţia principală a spitalului, include:

    a) blocul operator, serviciul ATI, blocul de naşteri, sterilizarea centralizată;

    b) secţiile medicale cu paturi;

    - zona "murdară" (sau cu subzone "murdare") din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: este īncadrată astfel īntrucāt constituie zona de interfaţă a spitalului īn relaţia cu serviciile tehnice şi de prestaţii ale localităţii, cu unităţile furnizoare de materiale şi produse, cu diverse reţele edilitare. Această zonă cuprinde compartimente strict separate de zonele cu cerinţe de asepsie, īnchise accesului pacienţilor şi altor categorii de personal īn afara celui propriu, amplasate uzual la demisolul (parterul) clădirilor spitaliceşti, precum şi īn construcţii anexe izolate, şi include următoarele:

    a) unele servicii tehnico-medicale (prosectură, farmacie);

    b) zona gospodărească;

    c) servicii tehnice;

    - zona "neutră" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: este īncadrată astfel īntrucāt reprezintă interfaţa spitalului, pe componenta medicală, īn relaţia cu pacienţii, aparţinătorii şi vizitatorii şi are deschidere directă spre căile de circulaţie auto şi pietonale din zona publică a incintei spitaliceşti. Compartimentele īncadrate īn această zonă se recomandă a fi amplasate la parter sau mezanin şi includ:

    a) serviciul de urgenţă;

    b) secţia de spitalizare de o zi;

    c) ambulatoriul spitalului;

    d) serviciul de primire - internări şi externări;

    - zona "intermediară" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: compartimentele grupate īn această zonă ocupă poziţii intermediare īn ierarhia bazată pe condiţii igienico-sanitare, cu precizarea că zona laboratoarelor şi zona administraţiei sunt segregate accesului pacienţilor sau aparţinătorilor, cu excepţia spaţiilor de relaţii (punctul de recoltare şi, respectiv, secretariatul), şi se vor amplasa periferic faţă de zonele de circulaţie principale ale acestor utilizatori. Zona neutră include următoarele compartimente şi servicii:

    a) laboratoarele;

    b) serviciul centralizat şi unităţile de explorări funcţionale;

    c) serviciul centralizat şi unităţile de roentgendiagnostic;

    d) administraţia şi serviciile anexe pentru personal.

 

    ANEXA 3

 

                                   NORME

    privind structura funcţională a compartimentelor şi serviciilor din spital

 

    CAP. 1

    Organizarea secţiilor medicale

 

    Secţia medicală de spitalizare

    ART. 1

    Secţiile medicale de spitalizare asigură cazarea şi īngrijirea curentă a bolnavilor pe perioada internării īn spital. Indiferent de profilul medical, secţiile de spitalizare au o structură funcţională asemănătoare, cu excepţia celei de pediatrie (compartimentele pentru prematuri, sugari şi copii mici) şi a celei de obstetrică-ginecologie (compartimentul obstetrică fiziologică şi nou-născuţi).

    ART. 2

    Secţia medicală de spitalizare va fi amplasată de preferinţă pe un singur nivel. Se acceptă amplasarea pe două niveluri a secţiilor mari, care au īn componenţă compartimente relativ autonome.

    ART. 3

    Īn componenţa unei secţii medicale de spitalizare intră următoarele categorii de spaţii:

    a) saloanele pacienţilor şi dotările sanitare aferente;

    b) īncăperi pentru asistenţa medicală;

    c) īncăperi pentru deservirea pacienţilor;

    d) cameră de gardă cu grup sanitar şi duş;

    e) diverse spaţii pentru activităţile gospodăreşti ale secţiei.

    ART. 4

    Īn spitalele clinice pot fi amenajate spaţii suplimentare, destinate activităţilor didactice (studenţilor şi cursanţilor care īşi desfăşoară practica medicală sau specializarea la patul bolnavului).

    ART. 5

    Salonul pentru pacienţi adulţi se va conforma următoarelor cerinţe:

    a) capacitate maximă de 6 paturi īn saloane curente şi maximum două paturi īn rezerve;

    b) arie utilă minimă de 7 mp/pat īn saloane curente, 8 mp/pat īn rezervă;

    c) cubaj de 20 mc/pat de aer, īn caz de ventilaţie naturală.

    ART. 6

    (1) Dotarea minimă sanitară aferentă salonului va include:

    a) la saloanele cu 1 - 2 paturi: grup sanitar propriu/comun (duş, WC, lavoar);

    b) la saloanele cu 3 - 4 paturi: grup sanitar propriu, comun la două saloane (duş, WC, lavoar);

    c) la saloanele cu 5 - 6 paturi: grup sanitar propriu (WC, lavoar);

    d) un duş la 15 asistaţi cānd saloanele nu sunt prevăzute cu duşuri. Sălile de duşuri pot fi grupate pe unităţi de īngrijire.

    (2) Pentru grupa de vārstă 3 - 6 ani, secţia pediatrie, se prevăd grupuri sanitare comune.

    ART. 7

    Următoarele dotări minime sunt obligatorii īn salon:

    a) priză de oxigen la două paturi;

    b) corp de iluminat, priză şi sonerie la fiecare pat;

    c) pat şi noptieră cu dulap la fiecare pat;

    d) o masă cu scaune la fiecare salon.

    ART. 8

    (1) Orientarea ferestrelor salonului ventilat natural va fi după cum urmează:

    a) favorabilă sau acceptabilă: sud-est, sud, nord-vest;

    b) se va evita orientarea ferestrelor spre nord şi nord-est (vānturi dominante reci);

    c) se poate accepta orientarea spre vest şi sud-vest, īn cazul asigurării unei protecţii corespunzătoare a ferestrelor faţă de excesul de īnsorire.

    (2) Condiţionările privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la secţiile de spitalizare de bolnavi acuţi (durata mică de spitalizare: 10 - 12 zile) şi la saloanele la care se face tratarea aerului (climatizare).

    ART. 9

    (1) La amenajarea salonului se vor avea īn vedere şi următoarele criterii:

    a) paturile vor fi aşezate paralel cu frontul ferestrei şi vor fi accesibile pe ambele laturi lungi;

    b) distanţa dintre două paturi nu va fi mai mică de 0,70 m;

    c) distanţa dintre pat şi peretele exterior va fi de cel puţin 0,80 m;

    d) distanţa dintre pat şi peretele paralel pe care se află lavoarul va fi de minimum 1,30 m.

    (2) Pentru cel puţin un pat dintr-un salon, circulaţia liberă aferentă va permite staţionarea şi deplasarea īn cărucior pentru persoanele cu handicap.

    ART. 10

    Īn mod curent pentru activităţi medicale din secţie se vor prevedea următoarele spaţii:

    a) săli pentru tratamente-pansamente, fiecare cu suprafaţa de 16 - 18 mp;

    b) cabinete de consultaţii, fiecare cabinet cu suprafaţa de 12 - 14 mp, amplasate numai la intrarea īn secţie;

    c) spaţii de lucru pentru asistenţi medicali (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a bolnavilor (monitorizare, dacă este cazul), cu anexe pentru depozitarea instrumentarului şi medicamentelor;

    d) īncăperi pentru conducerea medicală a secţiei: medic-şef, asistent-şef, raport de gardă, secretariat;

    e) grupuri sanitare şi vestiare pentru personal;

    f) pentru unele dintre profilurile medicale, īn cadrul secţiei se mai pot prevedea şi alte spaţii pentru activităţi medicale: camere pentru investigaţii, tratamente speciale, săli de intervenţie chirurgicală cu anexele respective şi alte dotări īn funcţie de specificul specialităţii.

    ART. 11

    Īncăperile necesare pentru deservirea pacienţilor din componenţa secţiei:

    a) oficiul alimentar cu anexele sale şi sala de mese;

    b) camera pentru activităţi de zi şi primirea vizitatorilor, īn funcţie de spaţiile disponibile;

    c) camera de baie (după caz şi grupul de duşuri, dacă sunt soluţionate centralizat).

    ART. 12

    Obligatoriu, īn componenţa secţiei vor intra următoarele spaţii pentru activităţile gospodăreşti:

    a) camera de spălare-sterilizare a ploştilor şi a altor recipiente ("ploscar"): un ploscar la 25 - 30 de paturi;

    b) spaţiu de colectare a rufelor murdare şi boxă de curăţenie;

    c) depozit de lenjerie curată.

    ART. 13

    (1) Īn fiecare secţie de spitalizare se desemnează o subzonă septică care la nevoie să permită izolarea şi cohortarea pacienţilor contagioşi şi dependenţi de echipamentele secţiei sau imunodeficienţi, cu respectarea precauţiilor de izolare.

    (2) La spitalele clinice se recomandă diferenţierea pe circulaţie separată a zonei spaţiilor destinate īnvăţămāntului şi conducerii medicale a secţiei de zona saloanelor pentru bolnavi.

    ART. 14

    (1) Secţiile medicale pot fi organizate īn sistemul unităţilor de īngrijire.

    (2) O secţie de spital poate cuprinde 2 - 4 unităţi de īngrijire, din care cel puţin una va fi destinată izolării pacienţilor cu risc septic.

    (3) Unitatea de īngrijire include o grupare de saloane şi/sau de rezerve pentru bolnavi, cu un număr constant de paturi, pentru care asistenţa medicală este acordată de o echipă compusă din 5 - 6 asistenţi medicali, 2 - 3 īngrijitoare, repartizate pe ture, echipa fiind coordonată de un medic. Īn funcţie de profilul medical al spitalului, capacitatea unei unităţi de īngrijire poate varia īntre 20 şi 35 de paturi.

    ART. 15

    Īn sistemul de organizare a secţiilor pe unităţi de īngrijire, anexele medicale şi gospodăreşti ale secţiei vor fi repartizate pe unităţi de īngrijire (cāte un cabinet medical, o sală de tratamente-pansamente, un post pentru asistenţi medicali, un spaţiu de igienizare, o cameră de zi etc.), rămānānd comune spaţiile conducerii secţiei, oficiul alimentar, 1 - 2 īncăperi destinate investigaţiilor şi tratamentelor speciale.

 

    CAP. 2

    Organizarea secţiei de pediatrie

 

    ART. 16

    (1) Īngrijirea pacienţilor copii se face obligatoriu īn compartimente distincte īn funcţie de vārstă: grupa sugari şi copii de 1 - 3 ani, grupa copii preşcolari (3 - 6 ani) şi grupa copii şcolari (6 - 14 ani).

    (2) Compartimentul destinat unei grupe de vārstă constituie o unitate de īngrijire relativ autonomă, īn cadrul căreia pe lāngă spaţiile de spitalizare, conformate după specificul vārstei, se mai prevăd:

    a) o parte din spaţiile de asistenţă medicală (cele de supraveghere şi tratament specific);

    b) o parte din spaţiile de deservire a bolnavilor (individualizate după vārsta pacienţilor);

    c) un spaţiu de curăţenie.

    ART. 17

    (1) Compartimentul pentru copii şcolari va fi organizat īn mod asemănător cu unitatea de īngrijire pentru bolnavii adulţi, astfel īncāt saloanele, cu grupurile sanitare aferente (separate pe sexe), vor fi identic conformate, dimensionate şi mobilate şi vor fi prevăzute cu anexe medicale şi gospodăreşti.

    (2) Īn cadrul compartimentului va fi desemnat un sector septic incluzānd 1 - 2 saloane sau rezerve (fiecare cu grup sanitar propriu) care să permită izolarea şi cohortarea pacienţilor.

    (3) Īn plus, compartimentele pentru copii şcolari vor fi dotate cu o cameră de zi, care se va amenaja pentru activităţi şcolare.

    ART. 18

    (1) Compartimentul pentru copii preşcolari (3 - 6 ani) va cuprinde sistemul de cazare, care va fi adaptat vārstei, īn grupări de 3 - 4 saloane de 2 - 4 copii, prevăzute cu grup sanitar comun sau separat pe sexe, cărora li se afectează un post de supraveghere pentru asistenţi medicali.

    (2) Īn cadrul compartimentului, 1 - 2 saloane (cu grupuri sanitare distincte) se vor specializa pentru cazurile care necesită izolare şi cohortare epidemiologică.

    (3) Īn amenajarea saloanelor pentru această grupă de vārstă se va ţine seama de următoarele criterii:

    a) suprafaţa utilă/pat īn salon va fi de minimum 6 mp;

    b) peretele salonului orientat spre postul asistentului medical va fi parţial vitrat securizat;

    c) dimensiunile mobilierului şi ale obiectelor sanitare vor fi adaptate vārstei.

    (4) Īn cadrul compartimentului se vor mai prevedea: o cameră de tratamente-pansamente proprie, un spaţiu de lucru pentru personalul mediu (oficiu) şi un număr de rezerve pentru copiii care se internează cu mamele.

    (5) Dacă mărimea compartimentului o justifică, se poate amenaja un spaţiu de joacă pentru copiii necontagioşi.

    ART. 19

    Compartimentul pentru sugari şi copii de 1 - 3 ani va fi organizat astfel:

    a) se va organiza īn sistemul nucleelor cu 2 - 3 camere (compartimentate īn boxe) de 4 - 6 paturi, prevăzute cu un grup sanitar de igienizare şi grupate la un post de supraveghere al asistenţilor medicali;

    b) unul din nuclee va fi destinat cazurilor care necesită izolare şi cohortare epidemiologică;

    c) suprafaţa utilă/pat īn cameră va fi de 4 - 5 mp;

    d) toţi pereţii vor fi vitraţi īn partea superioară, pentru control vizual;

    e) īn fiecare cameră se va prevedea o cadă cu duş de mānă pentru īmbăiere;

    f) pentru copiii care se internează cu mamele se prevăd rezerve avānd dotări sanitare specializate pentru mamă şi pentru copil;

    g) se acceptă amplasarea īn afara compartimentului, dar īn cadrul secţiei, a unor saloane pentru mamele care īşi alăptează copiii.

    ART. 20

    Compartimentul pentru sugari şi copii mici (0 - 3 ani) va fi izolat pe un circuit distinct de restul grupelor de vārstă, va avea anexe medicale şi gospodăreşti proprii, iar accesul dinspre exterior va fi soluţionat īn sistem filtru.

    ART. 21

    Īn cadrul secţiei de pediatrie se mai amplasează următoarele categorii de spaţii pentru asistenţa medicală:

    a) unitate specializată (nucleu) de terapie intensivă, cu configuraţia prevăzută la art. 27;

    b) unitate specializată pentru īngrijirea prematurilor (după caz), avānd īn componenţă saloane separate pentru cazurile cu potenţial septic şi pentru cele fără potenţial septic;

    c) īncăperi pentru consultaţii, investigaţii şi tratamente speciale;

    d) cabinete pentru medici şi anexe pentru personalul medical auxiliar;

    e) spaţii pentru conducerea secţiei (după caz).

    ART. 22

    (1) Pentru hrănirea sugarilor şi a copiilor de 1 - 3 ani, īn secţiile de pediatrie se amenajează o bucătărie specializată ("biberonerie" sau "bucătărie de lapte"), organizată şi conformată adecvat capacităţii secţiei.

    (2) Spaţiile componente ale bucătăriei de lapte se dimensionează ţinānd seama de echipamente; alcătuirea lor urmăreşte fluxul tehnologic:

    a) primirea, spălarea şi sterilizarea biberoanelor, căniţelor, linguriţelor;

    b) prepararea alimentelor: paste, piureuri, lichide dietetice, lapte;

    c) umplerea biberoanelor, răcirea, distribuţia acestora;

    d) anexe pentru depozitare;

    e) camera asistentei dieteticiene.

    (3) Biberoneria va avea dotările sanitare specifice activităţilor desfăşurate (autoclavă, chiuvetă, frigider, aragaz, masă destinată biberoanelor murdare, masă destinată biberoanelor sterile, casolete de transport etc.).

 

    Secţia (subsecţia) de obstetrică fiziologică şi nou-născuţi (maternitate)

    ART. 23

    (1) Secţiile de obstetrică-ginecologie din spitalele generale mici şi mijlocii se organizează pe subsecţii complet separate, de obstetrică şi, respectiv, de ginecologie, pentru care se prevăd anexe medicale, de deservire a pacienţilor şi gospodăreşti distincte.

    (2) Īn spitalele mari sau īn cele de specialitate, pentru cele două profiluri se constituie secţii diferite.

    ART. 24

    Funcţionarea secţiei poate fi organizată īn oricare dintre următoarele 3 moduri:

    a) compartimente medicale distincte pentru mame şi nou-născuţi, īn care asistenţa pentru mame se face similar cu cea pentru celelalte categorii de pacienţi adulţi, iar pentru nou-născuţi se soluţionează īn sistemul de pediatrie la compartimentul sugari. Cele două compartimente vor avea propriile anexe medicale, de deservire şi gospodăreşti specializate. Īntre cele două compartimente se amplasează spaţiile pentru alăptare, utilizate īn comun;

    b) sistemul nucleelor (respectiv al unităţilor de īngrijire) mixte pentru mame şi nou-născuţii acestora; un nucleu este compus din două saloane pentru mame (cu cāte 3 - 5 paturi), cu dotările sanitare aferente, care flanchează două saloane (dotate corespunzător) pentru nou-născuţi şi un spaţiu de lucru pentru asistenţi medicali (care, dimensionat ca atare, este utilizat īn unele variante de organizare ca spaţiu de alăptare);

    c) sistemul "rooming-in" sau de cazare a mamei şi nou-născutului īn acelaşi salon (fie īn rezerve individuale, fie īn saloane pentru două mame cu copiii lor), cu spaţii corespunzător dimensionate şi dotări sanitare specializate;

    d) īn sistemele prevăzute la lit. b) şi c), anexele medicale şi de deservire, specializate pentru cele două categorii de pacienţi, se amplasează grupat īn cadrul unităţii de īngrijire.

    ART. 25

    (1) Indiferent de sistemul de cazare adoptat, pentru cazurile cu risc se vor diferenţia compartimente (nuclee) distincte, atāt pentru mame, cāt şi pentru nou-născuţi.

    (2) Pentru cazurile de obstetrică patologică se amenajează saloane distincte, grupate, atāt īn compartimentul aseptic, cāt şi īn cel septic.

    (3) Uneori cazurile de obstetrică patologică se pot amplasa īn secţia/subsecţia de ginecologie.

    ART. 26

    (1) Secţia de obstetrică va fi amplasată la acelaşi nivel şi īn legătură directă cu blocul de naşteri şi sala de operaţii pentru cezariene, recomandat fiind ca circuitul respectiv să fie distinct de căile de circulaţie comune ale spitalului.

    (2) La spitalele generale mici şi mijlocii, blocul de naşteri se poate amplasa chiar īn secţia (subsecţia) de obstetrică.

 

    Serviciul de primire-internare a bolnavilor

    ART. 27

    Acest serviciu se organizează ca serviciu unic pe spital şi are rolul de a asigura:

    a) efectuarea formelor de internare;

    b) examinarea medicală şi trierea epidemiologică a bolnavilor pentru internare;

    c) prelucrarea sanitară a bolnavilor īn funcţie de starea lor fizică; şi

    d) echiparea bolnavilor īn īmbrăcămintea de spital.

    ART. 28

    Amplasarea serviciului de primire-internare se face īn legătură directă cu accesul principal īn spital, serviciul de urgenţă şi, după caz, serviciile de spitalizare de o zi, epurare renală, chimioterapie, īntreruperi de sarcină.

    ART. 29

    Componentele funcţionale ale serviciului de primire-internare sunt:

    a) unitatea de īntocmire a documentelor medicale de internare;

    b) compartimentul de examinări medicale, care include cabinete de consultaţie specializate;

    c) unitatea de igienizare sanitară;

    d) unitatea de gestiune a hainelor şi efectelor de spital;

    e) unitatea de externare.

    ART. 30

    Unitatea de īntocmire a documentelor medicale de internare cuprinde īn structură:

    a) spaţiul de aşteptare prevăzut cu grupuri sanitare, cu zone separate pentru pacienţi adulţi şi pacienţi copii;

    b) 2 - 3 birouri conexate īntre ele şi prevăzute cu amenajări pentru relaţia cu publicul (ghişee sau tejghea cu boxe).

    ART. 31

    (1) Compartimentul de examinări medicale cuprinde cabinetele de consultaţie, specializate după profiluri medicale, cu spaţiile de aşteptare şi grupurile sanitare aferente.

    (2) Īn spitalele generale este obligatoriu cel puţin cāte un cabinet medical pentru următoarele profiluri medicale: pediatrie, obstetrică-ginecologie şi adulţi.

    ART. 32

    (1) Necesarul de cabinete pentru spitalele generale mari şi spitalele de specialitate se determină īn funcţie de capacitatea secţiilor cărora li se adresează.

    (2) Pentru specialitatea pediatrie, numărul de cabinete nu va fi mai mic de:

    a) pānă la 150 de paturi: 1 cabinet;

    b) peste 150 de paturi: 2 cabinete;

    c) peste 300 de paturi: 3 cabinete.

    (3) Pentru specialitatea obstetrică-ginecologie, numărul de cabinete nu va fi mai mic de:

    a) pānă la 50 de paturi: 1 cabinet cu două boxe;

    b) pānă la 200 de paturi: 2 cabinete;

    c) peste 200 de paturi: 3 cabinete.

    (4) Pentru secţiile de adulţi, numărul de cabinete nu va fi mai mic de:

    a) pānă la 200 de paturi: 1 cabinet;

    b) pānă la 400 de paturi: 2 cabinete;

    c) peste 400 de paturi: 3 cabinete.

    ART. 33

    (1) Spaţiul de aşteptare pentru pediatrie:

    a) va fi separat de spaţiul de aşteptare pentru adulţi;

    b) va fi prevăzut cu următoarele amenajări:

    - filtru de triaj epidemiologic;

    - boxă de izolare destinată pacienţilor copii depistaţi cu afecţiuni contagioase - fiecare boxă de izolare va avea grup sanitar propriu şi acces direct īn exteriorul spitalului.

    (2) La spitalele mari de pediatrie se vor amenaja 2 - 3 boxe de izolare.

    ART. 34

    Unitatea de igienizare sanitară:

    1. va cuprinde filtre de prelucrare sanitară cu grupuri sanitare aferente (prevăzute cu duş sau baie, după caz), separate pe sexe şi pe cele trei categorii de pacienţi: copii, parturiente/ginecopate, adulţi;

    2. la pediatrie spaţiul de igienizare se compartimentează: pentru grupa 0 - 2 ani şi pentru grupa 2 - 14 ani, accesul făcāndu-se direct din cabinetele de consultaţii;

    3. īn filtrele de igienizare se prevăd boxe pentru lenjerie şi efecte curate de spital.

    ART. 35

    (1) Păstrarea hainelor bolnavilor pe perioada internării se face īntr-un depozit de efecte compartimentat, bine ventilat, legat direct de spaţiile de igienizare, dar şi de unitatea de externare.

    (2) Depozitul de efecte va avea dotările corespunzătoare.

 

    Unitatea de externare

    ART. 36

    (1) Unitatea de externare se compune dintr-un spaţiu prevăzut cu boxe de īmbrăcare, separate pe sexe şi distincte pentru copii şi nou-născuţi.

    (2) Dacă externarea se face centralizat, unitatea se amplasează īn afara circuitului de internare, dar īn legătură cu depozitul de haine de oraş şi cu biroul de īntocmire a documentelor de spitalizare.

 

    Serviciul de urgenţă

#M1

    ART. 37

    Īn funcţie de tipul de spitale, serviciul de urgenţă va fi organizat sub formă de unităţi de primire urgenţe (UPU) sau compartimente de primire urgenţe (CPU).

    a) Unitatea de primire urgenţe reprezintă o structură unică, cu personal propriu, destinată primirii, triajului clinic, investigaţiilor, diagnosticului şi tratamentului urgenţelor critice şi necritice sosite cu mijloacele de transport ale serviciului de ambulanţă sau cu alte mijloace de transport. Unitatea de primire urgenţe se va organiza īn cadrul spitalelor regionale, judeţene şi clinice de urgenţă.

    Structura minimă va avea următoarele componente funcţionale:

    - spaţiu de triaj clinic la intrarea īn UPU;

    - spaţiu pentru primirea, stabilizarea şi monitorizarea pacienţilor aflaţi īn stare critică;

    - spaţiu/spaţii destinate primirii, investigării, tratamentului şi monitorizării pacienţilor care nu se află īn stare critică;

    - spaţiu/spaţii destinate internării de scurtă durată a pacienţilor;

    - depozit pentru materiale şi medicamente;

    - anexe social-sanitare;

    - spaţii pentru personal (medici, asistenţi medicali).

    b) Compartimentul de primire urgenţe este o structură unică, cu personal propriu sau cu personal component al liniilor de gardă, destinată primirii, triajului clinic, investigaţiilor, diagnosticului şi tratamentului urgenţelor critice şi necritice sosite cu mijloacele de transport ale serviciului de ambulanţă sau cu alte mijloace de transport.

    Compartimentul de primire urgenţe se va organiza īn cadrul spitalelor municipale, orăşeneşti, precum şi īn cadrul spitalelor clinice sau de specialitate.

    Structura minimă va avea următoarele componente funcţionale:

    - spaţiu pentru triaj clinic la intrare īn CPU;

    - spaţiu pentru primirea, stabilizarea şi monitorizarea a cel puţin unui pacient īn stare critică;

    - spaţiu/spaţii destinate primirii, investigării şi tratamentului pacienţilor;

    - anexe social-sanitare.

#B

    ART. 38

    Amplasarea serviciului īn cadrul spitalului va permite colaborarea directă cu serviciul de internări, precum şi legături rapide cu blocul operator, serviciul de terapie intensivă, serviciile de roentgendiagnostic şi explorări funcţionale, laboratorul de analize medicale.

 

    Compartimentul de spitalizare de o zi

    ART. 39

    Compartimentul de spitalizare de o zi:

    a) se organizează īn spitale mijlocii şi mari, pentru o capacitate de 2 - 3% din numărul de paturi al spitalului, dar minim pentru 12 paturi;

    b) īn cadrul compartimentului, după caz, se pot amplasa distinct şi unităţi de epurare renală, de īntreruperi de sarcină, chimioterapie;

    c) se amplasează īn apropierea accesului principal, īn legătură cu serviciul ambulatoriu, cu serviciul de urgenţă şi cu circuitele principale care fac legătura cu serviciile tehnico-medicale.

    ART. 40

    Īn compartimentul de spitalizare de o zi:

    a) cazarea pacienţilor īn compartiment se face īn saloane de 2 - 3 paturi şi rezerve;

    b) aferent acestor saloane se prevăd:

    - cabinet de consultaţii şi tratamente (eventual sală de mici intervenţii);

    - post de lucru pentru asistenţi medicali;

    - mic oficiu alimentar;

    - grupuri sanitare;

    - boxe de lenjerie şi de curăţenie etc.

 

    Sectorul ambulatoriu

    ART. 41

    Sectorul ambulatoriu propriu spitalului acordă servicii medicale, īn specialităţile pe care este profilat, pentru pacienţi a căror condiţie nu impune sau nu mai impune internarea.

    ART. 42

    Īn structura funcţională a ambulatorului de spital se amenajează:

    a) cabinete de consultaţie (īn specialităţi din profilul spitalului şi īn specialităţi conexe cu acestea);

    b) camere pentru pansamente şi tratamente curente;

    c) spaţii de aşteptare aferente cabinetelor;

    d) birou de programare şi evidenţă a pacienţilor;

    e) trusă pentru medicamente specifice (după caz);

    f) anexe pentru personalul medical;

    g) grupuri sanitare şi boxă pentru curăţenie.

    ART. 43

    (1) Dimensiunea pentru cabinetele de consultaţie sau camerele de tratamente curente este cuprinsă īntre 16 şi 24 mp şi va fi diferenţiată după activităţile specifice.

    (2) Numărul de cabinete şi anexele acestora sunt determinate de numărul de consultaţii ce se preconizează a se acorda pentru fiecare specialitate.

    (3) Pentru dimensionarea spaţiilor de aşteptare se ia īn calcul īncărcarea la orele de vārf, considerānd o arie utilă de 1,00 - 1,50 mp/pacient adult şi, respectiv, 1,50 - 2,00 mp/pacient copil cu un īnsoţitor.

    (4) Spaţiile de aşteptare şi grupurile sanitare pentru copii se izolează de cele ale adulţilor.

    ART. 44

    Sectorul ambulatoriu poate fi accesibil după cum urmează:

    a) direct din exterior, situaţie īn care va fi dotat cu anexe specifice (garderobă, punct de informaţii şi control acces, cabine telefonice);

    b) din holul intrării principale a spitalului, caz īn care pacienţii vor beneficia de toate serviciile şi anexele prevăzute pentru vizitatori şi īnsoţitori.

    ART. 45

    Amplasarea sectorului ambulatoriu īn cadrul spitalului va permite legături uşor accesibile cu serviciile de investigaţii-explorări şi tratamente, precum şi cu compartimentul de spitalizare de o zi.

 

    Blocul operator

    ART. 46

    Blocul operator grupează toate sălile de operaţii necesare diverselor specialităţi (profiluri) medicale. Īn spitalele generale, profilurile medicale care utilizează blocul operator sunt: chirurgia generală, ortopedia, traumatologia şi arşii, cardiologia, gastroenterologia, urologia, obstetrica, ginecologia, oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia şi serviciul de urgenţă.

    ART. 47

    Īn funcţie de numărul de paturi chirurgicale şi ţinānd seama de specificul activităţilor medicale, pentru unele secţii (compartimente) se pot prevedea săli de operaţii proprii īn afara blocului operator centralizat, cum este cazul pentru secţia de obstetrică-ginecologie, secţia de oftalmologie, secţia de ORL, compartimentul de arşi, serviciul de urgenţă.

    ART. 48

    Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea numărului necesar de săli de operaţie, se face prin raportare la numărul de paturi din secţiile şi compartimentele cu profil chirurgical care īl utilizează:

    a) o sală de operaţie pentru 30 - 35 de paturi chirurgicale;

    b) o sală de operaţie pentru 25 de paturi pentru specialităţi chirurgicale (transplant, arşi).

    ART. 49

    Īn funcţie de mărimea şi structura medicală a spitalului, blocul operator centralizat poate grupa 2 - 10 săli de operaţie.

    ART. 50

    La proiectarea/amenajarea blocurilor operatorii se vor lua īn considerare următoarele recomandări:

    a) pentru spitalele mici şi mijlocii se recomandă gruparea sălilor de operaţie īntr-un singur bloc operator;

    b) īn spitalele mari şi foarte mari, mai ales īn cele multiprofilate, se recomandă amenajarea de 2 - 3 blocuri operatorii distincte şi specializate, amplasate mai aproape de secţiile respective de spitalizare.

    ART. 51

    (1) Blocul operator poate fi sectorizat, chiar şi īn spitalele de mărime mijlocie, prin separarea īn bloc septic şi bloc aseptic, cu tratare diferenţiată a sălilor de operaţie şi a anexelor medicale īn ceea ce priveşte măsurile de asepsie.

    (2) Īn cazul blocurilor operatorii cu o singură sală de operaţie, se vor aplica prescripţiile normelor Ministerului Sănătăţii Publice privind ordinea de efectuare a operaţiilor septice şi, respectiv, aseptice.

    ART. 52

    Amenajarea spaţial-funcţională pentru blocurile operatorii diferă după mărimea acestora. Sunt considerate blocuri operatorii mici cele cu 2 - 4 săli de operaţie, iar blocuri operatorii mari cele cu mai mult de 6 săli de operaţie.

    ART. 53

    Un bloc operator mic se compune din următoarele categorii de spaţii:

    a) spaţii medicale: 2 - 4 săli de operaţie cu anexele aferente:

    - spălător-filtru pentru chirurgi;

    - spălător pentru instrumente, prevăzut cu ghişeu pentru transferul instrumentelor murdare;

    - spaţiu de pregătire a bolnavului;

    - spaţiu de pregătire a materialelor (după caz);

    - spaţiu pentru trezirea pacienţilor (comun sau compartimentat īn boxe);

    - cameră de odihnă pentru medici;

    - cameră de lucru pentru asistenţi medicali;

    - laborator pentru determinări de urgenţă;

    - sală de aplicare a protezelor gipsate, cu anexe pentru pregătirea feşelor (după caz);

    - cameră de protocol operator;

    - cameră pentru medici anestezişti;

    b) spaţii gospodăreşti:

    - boxă pentru depozitarea materialelor sterile şi farmaceutice;

    - depozit de aparate;

    - spaţiu de depozitare a tărgilor şi cărucioarelor;

    - boxă pentru curăţenie şi colectare - evacuarea obiectelor murdare (rufe, deşeuri);

    c) spaţii de control şi filtrare a acceselor:

    - filtru pentru bolnavi (eventual cu sistem de transbordare pentru targă);

    - filtru pentru personalul medical (separat pe sexe), cuprinzānd vestiar şi grup sanitar cu duş;

    - dispecerat - programare (după caz).

    ART. 54

    (1) Anexele vor fi individualizate pentru fiecare sală de operaţie.

    (2) Amenajarea de anexe comune la două săli de operaţie se va putea face numai īn cazul īn care cel puţin o sală a blocului operator dispune de anexe individualizate.

    ART. 55

    Spaţiile tehnice pentru instalaţiile aferente blocului operator:

    a) vor fi amplasate īn afara blocului operator, dar īn imediata vecinătate a acestuia;

    b) vor cuprinde următoarele:

    - staţie de preparare a apei sterile pentru spălare chirurgicală;

    - staţie de preparare a gazului de narcoză;

    - staţie de acumulatori şi cameră tablou electric;

    - centrală de ventilaţie şi tratare a aerului (după caz).

    ART. 56

    Dispunerea spaţiilor şi organizarea circuitelor īn interiorul blocului operator se vor face pe principiul zonării după cerinţele de asepsie, trecerea făcāndu-se gradat dinspre spaţiile "neutre" (condiţii igienico-sanitare obişnuite pentru sectorul sanitar), prin cele "curate" (cu condiţionări igienice speciale), la cele aseptice:

    a) zona filtrelor de acces şi zona funcţiunilor anexe (protocol operator, secretariat, punct de transfuzii, laborator pentru determinări de urgenţă etc.) fac parte din zona "neutră";

    b) zona "curată" cuprinde camera de pregătire preoperatorie a bolnavilor, camera de trezire a bolnavilor, spaţiul de lucru al asistenţilor medicali, camera de odihnă pentru medici, camera de gipsare etc.;

    c) zona aseptică cuprinde sala de operaţie şi spaţiul de spălare şi echipare sterilă a echipei operatorii.

    ART. 57

    Īn blocurile operatorii mari se acceptă cuprinderea unei staţii de sterilizare proprii, distinctă de staţia centrală de sterilizare care deserveşte restul serviciilor din spital.

    ART. 58

    Blocurile operatorii mari pot fi dotate şi cu alte spaţii, după cum urmează:

    a) cameră de dezinfecţie a aparaturii medicale mobile;

    b) punct farmaceutic;

    c) bănci de ţesuturi;

    d) post de lucru pentru medici şi personal mediu anestezie;

    e) mic oficiu pentru ceai, cafea, legat de zona de odihnă a personalului medical etc.

    ART. 59

    (1) Dimensionarea diverselor spaţii specifice este determinată de tipul de intervenţii chirurgicale, mărimea echipelor operatorii, mărimea blocului operator, nivelul de echipare cu aparatură, soluţia generală de conformare a blocului operator, după cum urmează:

    a) pentru sala de operaţie dimensiunile minime variază de la 30 mp la 40 mp arie utilă;

    b) pentru celelalte spaţii medicale, aria utilă nu va fi mai mică de:

    - 12 mp - sală de spălare şi īmbrăcare pentru chirurgi, pentru o sală;

    - 18 mp - sală de spălare şi īmbrăcare pentru chirurgi, comună la două săli;

    - 10 mp - sală de spălare a instrumentelor;

    - 12 mp - un post de pregătire preoperatorie;

    - 10 mp - un post de trezire postoperatorie;

    - 25 mp - sală de gipsare.

    (2) Īnălţimea liberă a sălii de operaţie va fi de 3,2 m.

    (3) Uşile sălilor de operaţii vor avea lăţimea de minimum 1,20 m.

    ART. 60

    Blocul operator va avea:

    a) legătură directă cu serviciul de anestezie - terapie intensivă şi sterilizare centrală (dacă nu are sterilizare proprie);

    b) asigurate legături uşoare cu: blocul de naşteri (cānd acesta nu are sală proprie de operaţii cezariene), serviciul de roentgendiagnostic, serviciul de urgenţă, laboratorul de anatomie patologică (pentru examene extemporanee) şi secţiile de spitalizare.

 

    Serviciul de anestezie - terapie intensivă (ATI)

    ART. 61

    (1) Serviciul ATI centralizează toate cazurile medicale grave, care necesită supraveghere continuă şi īngrijire intensivă 24 de ore din 24.

    (2) Asistenţa medicală se asigură de un personal īnalt calificat, cu ajutorul unei aparaturi medicale specializate (pentru compensarea şi monitorizarea funcţiilor vitale ale organismului bolnavilor).

    ART. 62

    Mărimea serviciului (numărul de paturi) variază īn funcţie de capacitatea şi profilul spitalului, astfel:

    a) serviciile ATI mici (sub 15 paturi), precum şi cele pentru spitalele de specialitate se zonează īn sector septic, respectiv īn sector aseptic;

    b) serviciile ATI mari, īn spitalele multiprofilate, se organizează pe sectoare (unităţi) distincte, după profilul medical sau după gravitatea cazurilor, prevăzāndu-se şi un compartiment amenajat corespunzător, destinat cazurilor septice.

    ART. 63

    Pentru unele profiluri medicale, dacă particularităţile procedurilor medicale şi/sau numărul de paturi aferent o justifică, se pot organiza compartimente de terapie intensivă specializate, distincte de unitatea centrală, amplasate īn secţiile medicale respective (sunt vizate mai ales următoarele specialităţi: cardiologie şi boli vasculare, pediatrie, arşi şi traumatologie, transplant de organe).

    ART. 64

    Spaţiile componente ale serviciului ATI sunt următoarele:

    a) unităţile de īngrijire - saloane sau nuclee cu spaţii aferente pentru: postul de supraveghere (directă şi/sau monitorizată), grupul de igienizare, depozite diverse;

    b) camera de lucru pentru asistente, cuplată cu staţia centrală de monitorizare şi semnalizare;

    c) cabinete pentru medici anestezişti, cu grup sanitar;

    d) sală de mici intervenţii şi tratamente speciale, cu anexele ei (īn cazul serviciilor ATI mari);

    e) depozite pentru aparatură, instrumentar, produse farmaceutice;

    f) mic laborator pentru determinări de urgenţă (se poate utiliza īn comun cu blocul operator);

    g) boxa pentru lenjerie curată;

    h) spaţiu sanitar pentru prelucrarea şi igienizarea obiectelor de inventar, cu boxă pentru colectarea obiectelor murdare (rufe, deşeuri);

    i) vestiar-filtru pentru personalul medical, prevăzut cu grup sanitar şi duş;

    j) filtru de acces pentru pacienţi şi materiale, cuplat cu un spaţiu (vestiar) pentru echiparea īn vestimentaţie de protecţie a persoanelor străine serviciului (aparţinători sau alt personal medical decāt al secţiei).

    ART. 65

    Circuitul interior al persoanelor este de tip īnchis pe considerente de asepsie, dar şi pentru izolare faţă de perturbări externe (agitaţie, zgomot, vizite inoportune).

    ART. 66

    (1) Unitatea (nucleul) de īngrijire intensivă se conformează şi se dimensionează īn raport de cazuistica proprie spitalului, respectiv de numărul de paturi afectat unei echipe de īngrijire.

    (2) Capacitatea optimă cuprinde 5 - 6 paturi aferente unui post de supraveghere.

    (3) Capacitatea maximă cuprinde:

    a) 8 paturi (la mai multe paturi aferente unui post de supraveghere, īngrijirea nu se mai consideră intensivă);

    b) arie utilă minimă/pat: 12 mp;

    c) arie utilă minimă/post de supraveghere: īntre 12 mp şi 15 mp;

    d) dotare sanitară aferentă: grup sanitar cu closet, lavoar şi "ploscar".

    ART. 67

    (1) Modul optim de alcătuire a unei unităţi de īngrijire este de tip nucleu cu camere (compartimente) de 1 - 2 paturi, grupate īn jurul postului de supraveghere al echipei de īngrijire, prevăzut cu pereţi vitraţi şi goluri de trecere spre acesta.

    (2) Sistemul de spitalizare īn saloane mari de 5 - 7 paturi, cu paturile izolabile prin perdele sau panouri uşoare, este nerecomandat, fiind mai puţin igienic.

    (3) Indiferent de soluţia tipologică aplicată, fiecare unitate de īngrijire din ATI va avea cel puţin o rezervă de un pat cu grup sanitar pentru cazurile care necesită izolare epidemiologică severă.

    ART. 68

    (1) Īn mod curent, mai ales la spitalele mici şi mijlocii, serviciul ATI se amplasează īn imediata vecinătate a blocului operator, pe acelaşi nivel cu acesta.

    (2) Serviciul ATI se poate amplasa şi la nivel superior sau inferior faţă de blocul operator (la spitalele mari şi foarte mari), cu condiţia realizării unei legături directe, prin scară şi ascensor.

 

    Serviciul de sterilizare centrală

    ART. 69

    Īn spitale activităţile de sterilizare se centralizează cu precădere īn cadrul serviciului de sterilizare centrală, cu următoarele excepţii obligatorii:

    a) sticlăria şi materialele de laborator se sterilizează īn interiorul laboratorului;

    b) produsele farmaceutice injectabile se sterilizează īn cadrul farmaciei;

    c) biberoanele şi alt inventar mărunt legat de alimentaţia sugarului se sterilizează īn compartimentul biberonerie al secţiei de pediatrie.

    ART. 70

    (1) Serviciul central de sterilizare va avea circuit īnchis pentru persoane, cu acces unic dinspre circulaţiile generale ale spitalului.

    (2) Īn cazul īn care serviciul central de sterilizare se alipeşte blocului operator, mai poate avea o comunicare interioară cu circulaţiile acestuia (prin uşă īn zona "neutră" şi prin ghişeu īn zona "curată" a blocului, descrise la art. 56).

    ART. 71

    Īn cadrul serviciului de sterilizare, spaţiile se īmpart şi se aşază īn flux astfel īncāt să se asigure circuite separate pentru instrumentarul şi materialele nesterile de cele sterile, după cum urmează:

    a) zona de activitate cu materiale nesterile, cuprinzānd spaţiile pentru primire, depozitare temporară, sortare, prelucrare primară, introducerea īn aparatele sau camera de sterilizare;

    b) zona de sterilizare propriu-zisă sau "zona fierbinte";

    c) zona de activitate cu materiale sterile, cuprinzānd spaţiile pentru scoatere din zona fierbinte şi răcire, sortare, inscripţionare, depozitare, predare;

    d) sectorul anexe comune: birou de evidenţă, depozit de detergenţi şi talc (după caz), vestiar şi grup sanitar cu duş pentru personal.

    ART. 72

    (1) Prelucrarea primară a materialelor nesterile este diferenţiată ca proceduri pentru diferite categorii de materiale (instrumentar metalic, cauciucărie, material moale) şi se desfăşoară īn spaţii distincte (boxe, alveole, nişe).

    (2) Spaţiile vor fi echipate cu fronturi de lucru adecvate pentru spălare, pregătirea (confecţionarea) materialului moale, pudrare cu talc, ambalare, aşezare pe rastele sau īn casolete, conform tehnologiei impuse de tipul de aparatură de sterilizare utilizat.

    ART. 73

    Zona "fierbinte" poate fi alcătuită īn două moduri:

    a) fie dintr-o cameră de sterilizare (eventual două, separānd sterilizarea umedă de sterilizarea uscată), aşezată pe linia fluxului īntre zona nesterilă şi cea sterilă, īn care se amplasează aparatele de sterilizare şi mesele pentru descărcarea casoletelor;

    b) fie din chiar frontul alcătuit din aparatura de sterilizare īnseriată, dacă se utilizează autoclave şi echipamente cu deschidere dublă, sistem recomandat la spitalele mijlocii şi mari, pentru a se asigura separarea completă a circuitului nesteril de cel steril.

    ART. 74

    Sterilizarea materialelor se poate face conform normelor Ministerului Sănătăţii Publice, aparatura fiind diferenţiată īn funcţie de agentul sterilizant.

    ART. 75

    (1) Dimensionarea şi organizarea staţiei de sterilizare se vor face īn funcţie de:

    a) numărul de paturi (capacitatea spitalului) şi numărul sălilor de operaţie;

    b) cantitatea materialului de sterilizat, pe categorii, determinată īn dmc/pat/zi, corespunzător profilului spitalului;

    c) tipul şi capacitatea aparatelor de sterilizare;

    d) durata unui ciclu de sterilizare, pe fiecare tip de aparat.

    (2) Se recomandă prevederea pentru fiecare categorie de aparate a cāte unuia suplimentar care să preia efectuarea operaţiunilor īn caz de avariere a aparatelor aflate īn serviciu.

    ART. 76

    (1) Serviciul de sterilizare centrală se amplasează cāt mai aproape de blocul operator şi trebuie să aibă legături cāt mai directe cu serviciul ATI, blocul de naşteri, serviciul de urgenţe, laboratoarele de explorări funcţionale, secţiile medicale cu paturi.

    (2) La spitalele cu profil chirurgical sau la cele generale cu procent mare de paturi de chirurgie, se recomandă alipirea staţiei de sterilizare la blocul operator, cu crearea unui circuit specializat pentru relaţia cu acesta.

    (3) La spitalele generale mari şi foarte mari, dacă mărimea blocului operator o justifică, se poate amenaja o staţie de sterilizare proprie blocului operator, separānd activităţile de sterilizare de restul spitalului.

 

    Blocul de naşteri

    ART. 77

    Īn blocul de naşteri se efectuează centralizat activitatea de asistenţă medicală calificată a parturientelor pe parcursul naşterii.

    ART. 78

    Modul de conformare al blocului de naşteri şi locul cel mai potrivit de amplasare īn cadrul spitalului sunt dependente de:

    a) felul cum se organizează īn cadrul spitalului, respectiv al secţiei de profil, asistenţa parturientelor de la primirea īn spital şi pānă la terminarea naşterii;

    b) capacitatea acestuia (numărul de naşteri/zi, rezultată din capacitatea secţiei de obstetrică prevăzută īn structura spitalului);

    c) sistemul adoptat pentru asistarea parturientei īn timpul celor trei faze ale naşterii: travaliu, expulzie, postpartum.

    ART. 79

    Īn principiu, un bloc de naşteri este constituit din următoarele componente spaţiofuncţionale:

    a) compartiment de primire şi prelucrare sanitară specifică (dacă activităţile nu au fost preluate de serviciul de primire-internare descris la art. 29);

    b) unităţi pentru naştere (o suită de spaţii pentru triada de activităţi specifice: travaliu, expulzie, postpartum);

    c) eventual sală de operaţie, descrisă la art. 56 şi 59;

    d) cameră de resuscitare a nou-născutului;

    e) spaţii de lucru pentru personal (cabinet pentru medici, cameră de lucru pentru moaşe, boxe pentru depozitarea instrumentarului şi materialelor sterile);

    f) spaţii gospodăreşti (mic oficiu alimentar, boxe pentru depozitarea lenjeriei şi efectelor, spaţiu de colectare-evacuare a rufelor murdare şi deşeurilor);

    g) filtru de acces şi dotări sanitare aferente (vestiar personal cu grup sanitar şi duş, compartimentat pe sexe, grup sanitar pentru paciente).

    ART. 80

    (1) Īn blocurile de naşteri mici (2 - 3 unităţi de naştere) nu se recomandă prevederea unei săli de operaţie - pentru cezariene şi alte urgenţe -, acestea urmānd a se efectua īn blocul operator centralizat sau īn sala de operaţii a secţiei de obstetrică-ginecologie.

    (2) La blocurile de naşteri mari (peste 10 naşteri/zi) este indicată prevederea sălii de operaţie īn cadrul blocului, precum şi a spaţiului de pregătire-trezire aferent.

    ART. 81

    Blocul de naşteri va avea un circuit īnchis, controlat prin filtre de acces.

    ART. 82

    (1) Blocul de naşteri va fi compartimentat īn sector septic şi aseptic.

    (2) Pentru spitalele mici şi mijlocii, cu mai mult de 50 de paturi de obstetrică, una din unităţile de naşteri va fi individualizată ca unitate septică, va primi anexe sanitare proprii şi se va izola īn circuitul general al blocului de naşteri.

    (3) Īn cadrul spitalelor de specialitate, cu secţii de obstetrică care īnsumează mai mult de 150 de paturi, se vor crea două blocuri de naşteri separate, dintre care unul septic.

    ART. 83

    Unitatea de naştere se poate alcătui īn mai multe moduri:

    a) cameră de travaliu tip salon cu 2 - 3 paturi (14 - 20 mp), conectată la o sală de naşteri, prevăzută cu o nişă (boxă) pentru prelucrarea primară a nou-născutului (minimum 25 mp), urmată de o cameră cu 2 - 3 paturi pentru terapia postpartum, cele 3 īncăperi avānd uşi īntre ele. O astfel de unitate funcţionează şi este dotată pentru un număr de aproximativ 20 de paturi de obstetrică;

    b) sală unică pentru travaliu şi expulzie, destinată unei singure parturiente, dotată cu pat, masă ginecologică şi punct pentru toaleta nou-născutului (arie utilă de 22 - 25 mp); paturile pentru terapia postpartum se grupează la un loc pentru mai multe astfel de săli, īn saloane de 2 - 3 paturi. O astfel de unitate funcţionează şi este dotată pentru un număr de aproximativ 15 paturi de obstetrică fiziologică pentru o sală de travaliu-expulzie.

    ART. 84

    Amplasarea blocului de naşteri se poate face conform următoarelor două moduri:

    a) amplasarea īn cadrul secţiei sau compartimentului de obstetrică (justificată la spitalele mici, dar şi la spitalele generale mari, cu puţine paturi de obstetrică);

    b) amplasarea īn apropierea blocului operator şi a celorlalte servicii tehnico-medicale, pentru a īnlesni cooperarea cu acestea, cooperare absolut necesară dacă spitalul are mai mult de două secţii de obstetrică. Această soluţie se aplică īn mod curent la spitalele de specialitate (maternităţi sau blocuri materno-infantile).

 

    Laboratorul de analize medicale

    ART. 85

    Īn acest compartiment se centralizează activităţile de laborator necesare examinării produselor biologice umane pentru o mai corectă apreciere a stării de sănătate sau a stadiului de īmbolnăvire a pacienţilor. Laboratorul poate deservi atāt pacienţii internaţi īn spital, cāt şi pe cei ambulatorii.

    ART. 86

    Laboratorul va fi dimensionat şi structurat funcţional īn concordanţă cu mărimea şi profilul spitalului, respectiv cu capacitatea sectorului ambulatoriu, dar şi cu rangul spitalului īn ierarhia unităţilor de asistenţă medicală.

    ART. 87

    Laboratorul de analize medicale se va organiza conform normelor elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice.

    ART. 88

    (1) La spitalele clinice universitare, la unele spitale de specialitate cu programe asociate de cercetare (institute medicale), pe lāngă laboratorul de analize curente se dezvoltă şi un sector mai mic sau mai mare de laboratoare specializate de cercetare clinică şi/sau paraclinică, caz īn care apare şi un sector mare de creştere şi īntreţinere de animale, numit biobază.

    (2) Biobaza va fi amplasată izolat, īn afara clădirilor spitalului.

    ART. 89

    (1) Īncăperile cu activităţi periculoase se vor separa şi se vor delimita locurile de muncă īn care operaţiunile presupun degajări de noxe, prin crearea de boxe speciale sau nişe de laborator.

    (2) Asemănător se protejează şi activităţile sau operaţiunile care necesită condiţii speciale de desfăşurare īn ceea ce priveşte mediul aseptic sau steril, ecranarea luminii, protecţia faţă de vibraţii etc.

    ART. 90

    (1) Īncăperile laboratorului de analize vor fi ferite de insolare şi vor avea condiţii de iluminare uniformă a zonelor de lucru. Orientarea favorabilă pentru fronturile cu ferestre este nord, nord-est şi nord-vest.

    (2) Īn cazul īn care nu se pot evita orientările nefavorabile, se vor lua măsuri speciale de protecţie şi ecranare a suprafeţelor vitrate (geamuri termoabsorbante, brise-soleil).

    ART. 91

    (1) Īntregul laborator de analize medicale va fi amenajat īn circuit īnchis, nefiind permis accesul altor utilizatori decāt personalul propriu.

    (2) Accesul pacienţilor sau al personalului medical din spital este permis numai īn spaţiile amenajate ca atare din compartimentul de recoltare directă a produselor biologice şi camera sau ghişeul pentru primirea probelor, respectiv ghişeul pentru eliberarea rezultatelor.

    (3) Fiecare īncăpere a laboratorului de bacteriologie, virusologie, microbiologie, biochimie va fi asigurată cu sursă de apă potabilă rece şi caldă, cu iluminat electric şi gaze.

    ART. 92

    Amplasarea laboratorului va permite legături directe cu serviciul de explorări funcţionale şi legături uşoare cu secţiile de spitalizare, sectorul ambulatoriu, serviciul de urgenţă şi compartimentul de spitalizare de o zi.

 

    Serviciul (laboratorul) de roentgendiagnostic

    ART. 93

    Serviciul grupează centralizat toate investigaţiile bazate pe utilizarea radiaţiei Roentgen pentru aducerea īn domeniul vizibilului a structurilor anatomice interne. Tehnicile de diagnostic fac parte dintr-un sistem mai amplu de investigaţii, cel al tehnicilor de examinare imagistică.

    ART. 94

    (1) Serviciul de roentgendiagnostic este una dintre unităţile nucleare ce se pot constitui īn cadrul spitalelor, pentru care sunt obligatorii solicitarea şi obţinerea de avize speciale, de amplasare şi funcţionare, din partea autorităţilor responsabile cu controlul activităţilor ce folosesc radiaţii nucleare.

    (2) Modul de utilizare a radiaţiei Roentgen pentru diagnosticul medical, condiţiile ce trebuie să le īndeplinească aparatura, precum şi modul de alcătuire, dimensionare şi ecranare la radiaţii a īncăperilor sunt strict condiţionate de normele de securitate nucleară - regimul de lucru cu surse de radiaţii nucleare.

    ART. 95

    La proiectare sau reamenajare, dimensionarea şi structurarea serviciului sunt dependente de numărul şi tipul de aparate radiologice ce urmează a se instala, de cerinţele fluxului medical specific, de considerente de optimizare a măsurilor de radioprotecţie.

    Pentru fiecare aparat sunt precis determinate necesarul de īncăperi şi condiţiile tehnologice de montaj.

    ART. 96

    (1) Tipurile de aparate radiologice utilizate īn mod curent īn serviciul de roentgendiagnostic sunt:

    a) aparate de Rx-scopie şi Rx-grafie, independente sau cuplate la un post comun de comandă;

    b) aparate de Rx-grafie specializată (angiografie, mamografie, limfografie, radiografie dentară);

    c) aparate pentru microradiofotografie (MRF);

    d) aparate pentru tomografie computerizată (CT).

    (2) Pentru fiecare aparat sau pentru un cuplaj de aparate se constituie o unitate funcţională de examinare.

    ART. 97

    Īn structura serviciului de roentgendiagnostic intră următoarele categorii de spaţii:

    a) unităţile funcţionale de examinare (compuse din cameră de investigaţie, posturile de comandă şi control, boxele de dezbrăcare pentru pacienţi, spaţiile sanitare şi tehnice aferente);

    b) spaţii de aşteptare pentru pacienţi, cu grupuri sanitare aferente;

    c) spaţii medicale pentru relaţia cu pacientul (secretariat, cabinete de consultaţii);

    d) spaţii pentru personal īn afara relaţiei cu pacientul (cabinete de lucru ale medicilor, camere de odihnă pentru personal, vestiare cu duş şi grupuri sanitare);

    e) spaţii pentru prelucrarea şi stocarea filmelor radiologice (developare, triere, uscare, citire, depozitare);

    f) spaţii pentru īntreţinere şi activităţi gospodăreşti (cameră pentru tehnician de īntreţinere, depozit pentru piese de schimb, boxe pentru īntreţinere şi curăţenie etc.).

    ART. 98

    Unitatea de Rx-scopie şi Rx-grafie clasică, īntālnită la toate spitalele, este constituită din următoarele īncăperi:

    a) cele două camere de investigaţie, fiecare de minimum 20 mp (cu raportul laturilor de minimum 2/3), ecranate corespunzător la radiaţii conform cu puterea aparatului;

    b) camera de comandă (comună pentru cele două aparate) cu suprafaţa de minimum 8 mp, prevăzută cu vizoare de sticlă plumbată spre camerele de investigaţie, sau vizionare directă pe monitor TV;

    c) boxe de īmbrăcare-dezbrăcare pentru pacienţi, pe fluxul de intrare īn camerele de investigare;

    d) spaţiul de lucru pentru asistenţi medicali (prepararea bariului, prepararea seringilor şi substanţelor de control injectabile) cu suprafaţa de minimum 6 mp, īn relaţie directă cu camerele de investigaţie;

    e) grup sanitar pentru pacient, īn relaţie cu camera de Rx-scopie.

    ART. 99

    Pentru unitatea de angiografie, īn care se efectuează cateterism vascular, nu sunt necesare boxele de dezbrăcare, dar este necesar un spaţiu de pregătire a pacientului, un spaţiu de spălare pentru medici şi o boxă pentru spălarea instrumentarului utilizat. Camera de investigaţie va avea minimum 25 mp.

    ART. 100

    Unitatea de tomografie computerizată se compune din: camera de investigaţie (30 - 35 mp), camera de comandă (minimum 15 mp) prevăzută cu vizor mare de vizionare radioprotejat, camera pentru computere (10 - 12 mp), camera pentru pregătirea bolnavului, boxe de dezbrăcare, camera pentru evaluare, spaţiile tehnice indicate de furnizorul aparatului.

    ART. 101

    Unitatea de microradiografie va cuprinde: camera de investigaţie (18 - 20 mp), camera de comandă (care este şi spaţiul de lucru al persoanei care manipulează aparatul) şi boxele de dezbrăcare pentru pacienţi.

    ART. 102

    (1) Spaţiile destinate prelucrării filmelor radiologice se dimensionează după numărul de filme ce trebuie prelucrate şi după tehnica utilizată (manuală sau automată).

    (2) Spaţiile menţionate la alin. (1) vor cuprinde: camera obscură, camera luminoasă şi depozitul pentru filme neexpuse.

    (3) Camera obscură trebuie să fie īn legătură directă cu camerele de investigaţie prin ghişee speciale de transmitere a filmului (radioprotejate şi duble, de tip passe-cassettes).

    (4) Depozitul pentru filmele neexpuse va fi protejat faţă de radiaţii calorice sau roentgen.

    ART. 103

    (1) Amplasarea serviciului de roentgendiagnostic se face preferenţial la nivelurile inferioare ale clădirii (demisol, parter, etaj 1) datorită īncărcării structurale mari date de greutatea aparaturii şi a elementelor constructive de ecranare (plumb, tencuieli baritate).

    (2) Nu există contraindicaţii de amplasare a altor servicii sau compartimente ale spitalului īn vecinătatea unităţilor radiologice (lateral, la nivelul superior sau la nivelul inferior), dacă se aplică măsurile normate de radioprotecţie la elementele constructive de separare faţă de alte spaţii, conform Normelor fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000, Normelor privind radioprotecţia persoanelor īn cazul expunerii medicale la radiaţii ionizante, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 285/79/2002, şi Normelor sanitare de bază pentru desfăşurarea īn siguranţă a activităţilor nucleare, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 381/2004.

    ART. 104

    Serviciul de roentgendiagnostic va avea legături cāt mai directe posibil cu blocul operator, serviciul de urgenţă, secţiile medicale şi serviciul de explorări funcţionale.

    ART. 105

    (1) La spitalele mari şi foarte mari, unităţile radiologice pot fi amplasate şi separat de serviciul central, īn sectorul de urgenţe, īn blocul operator, sau īn secţia de ortopedie.

    (2) Aceste unităţi se vor trata ca practici şi activităţi nucleare distincte şi se vor supune, ca şi serviciul central, normelor fundamentale şi de bază de la art. 103, precum şi cerinţelor de radioprotecţie specifice practicii:

    a) pentru radiologia de diagnostic şi radiologia intervenţională: Normele de securitate radiologică īn practicile de radiologie de diagnostic şi radiologie intervenţională, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 173/2003, modificat prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 291/2004;

    b) pentru radioterapie: Normele de securitate radiologică īn practica de radioterapie, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 94/2004;

    c) pentru medicina nucleară: Normele de securitate radiologică pentru practica de medicină nucleară, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 358/2005.

 

    Serviciul (laboratorul) de explorări funcţionale şi alte investigaţii anatomofiziologice complexe

    ART. 106

    Īn cadrul acestui serviciu se grupează, centralizat pe spital, o mare varietate de tehnici de investigare, bazate pe utilizarea unor aparaturi specializate de īnaltă tehnologie şi care permit obţinerea de date referitoare la potenţialul funcţional al diferitelor organe şi sisteme ale corpului uman.

    ART. 107

    La proiectarea sau amenajarea serviciului:

    a) se vor preciza tipul şi numărul de laboratoare de explorări funcţionale necesare (īn funcţie de mărimea şi profilul spitalului);

    b) se va stabili īmpreună cu proiectantul modul de organizare generală a serviciului (schema de grupare a unităţilor pe compartimente);

    c) se va indica aparatura medicală cu care se intenţionează să se echipeze fiecare laborator (īntrucāt conformarea şi dimensionarea spaţiilor sunt dependente de prescripţiile şi condiţionările furnizorului de echipamente şi aparate medicale).

    ART. 108

    Īn mod uzual, īn spitalele generale mijlocii şi mari, unităţile de explorări funcţionale vor fi grupate pe compartimente, īn funcţie de organele şi sistemele anatomofiziologice investigate, astfel:

    a) explorări cardiorespiratorii şi cardiovasculare [electrocardiografie (EKG), diagnostic ultrasonic, probe de efort, ventilaţie pulmonară, bronhoscopie etc.];

    b) explorări ale funcţiilor digestive (tubaje gastrice şi duodenale, colonoscopie, rectoscopie etc.);

    c) explorări ale sistemului nervos [electroencefalografie (EEG), excitabilitate neuromusculară etc.];

    d) explorări ale funcţiilor metabolice;

    e) explorări ale funcţiilor renale (citoscopie, cateterism uretral etc.);

    f) explorări oftalmologice;

    g) explorări imagistice generale (ecografie, tomografie cu rezonanţă magnetică - RMN).

    ART. 109

    Īn cadrul serviciului:

    a) laboratoarele aparţinānd aceluiaşi compartiment se grupează pe un circuit intern care, pe lāngă cabinetele destinate examinării propriu-zise, mai cuprinde: īncăperi de lucru pentru medici şi personal sanitar mediu, camere pentru pregătirea pacientului īn vederea examinării (după caz), anexe sanitare şi gospodăreşti, precum şi eventualele spaţii tehnice aferente echipamentului medical;

    b) pentru fiecare compartiment sau īn comun pentru 2 - 3 compartimente (īn funcţie de amploarea acestora şi de schema generală de organizare a serviciului), se prevăd spaţiile de aşteptare pentru pacienţi cu grupurile sanitare aferente, ghişeul de relaţii cu pacientul (informare, programare, eliberarea rezultatelor).

    ART. 110

    Evoluţia tehnicilor de explorare endoscopică şi laparoscopică, combinate cu proceduri terapeutice de tip chirurgical (cauterizări, extirpări, suturări), pune problema scoaterii laboratoarelor de endoscopie din cadrul compartimentelor specializate şi grupării lor īntr-un serviciu (compartiment) autonom de endoscopie, prevăzut cu toate anexele medicale, tehnice şi gospodăreşti necesare; īn acest caz modelul tipologic de organizare a compartimentului de endoscopie va fi mai apropiat de cel utilizat pentru blocul operator.

    ART. 111

    La spitalele mari şi foarte mari unele unităţi de explorări funcţionale se pot regăsi şi īn componenţa secţiilor medicale cu paturi, distinct de amplasarea lor īn serviciul central (de exemplu: cabinet de ecografie īn secţia de obstetrică-ginecologie, cabinet EKG īn secţia de cardiologie).

    ART. 112

    (1) Amplasarea serviciului de explorări funcţionale se va face īn apropierea serviciului de roentgendiagnostic şi a laboratorului de analize medicale.

    (2) Se va asigura o legătură directă cu serviciul de urgenţă, cu sectorul ambulatoriu şi cu compartimentul de spitalizare de o zi.

    Laboratoarele de medicină nucleară

    ART. 113

    Procedurile medicale care utilizează pentru diagnostic şi/sau terapie substanţe radiofarmaceutice (izotopi) se izolează de restul activităţilor medicale, constituind un serviciu distinct īn cadrul spitalului: laboratorul de medicină nucleară. Acest serviciu se organizează īn spitalele generale mari şi foarte mari, precum şi īn unele spitale de specialitate, cum ar fi cele de oncologie, endocrinologie, reumatologie etc.

    ART. 114

    Īn componenţa serviciului pot intra (după caz) următoarele compartimente:

    a) izotopodiagnostic (unitate de explorări cu aparatură de tip scaner sau tip scintigraf);

    b) izotopoterapie (microunitate de spitalizare pentru pacienţi trataţi cu produse radiofarmaceutice);

    c) laborator de analize medicale (pentru analiza produselor biologice de la pacienţii trataţi sau investigaţi cu izotopi);

    d) laborator de preparare şi dozare (diluţie) a substanţelor radiofarmaceutice;

    e) anexe funcţionale şi tehnice comune pentru:

    - depozitarea surselor radioactive;

    - decontaminarea lenjeriei şi obiectelor de inventar;

    - decontaminarea personalului;

    - dezactivarea deşeurilor radioactive lichide şi solide;

    - tratarea şi filtrarea aerului.

    ART. 115

    Laboratorul de medicină nucleară se organizează ca o "unitate nucleară de lucru cu surse deschise", īn sensul definit de normele de securitate radiologică.

    ART. 116

    (1) Laboratorul se amenajează īn circuit īnchis, protejat prin filtre şi ecluze cu control dozimetric, la intrarea īn laborator şi la trecerea dintr-un compartiment īn celălalt.

    (2) Operaţiunile de transvazare a surselor cu concentraţie mare se fac īn nişe sau boxe special amenajate.

    (3) Efluenţii şi deşeurile solide radioactive se colectează şi se stochează pe durata de timp necesară dezactivării.

    (4) Aerul viciat din nişe, boxe sau alte zone cu posibile concentrări de particule radioactive se filtrează şi se controlează īnainte de evacuarea īn exterior.

    ART. 117

    (1) Laboratorul de medicină nucleară se amplasează la parterul sau la demisolul construcţiei, sub acesta urmānd a fi soluţionat un spaţiu tehnic propriu, delimitat faţă de alte spaţii comune sau de alte funcţiuni ale clădirii.

    (2) Īn afara accesului dinspre căile de circulaţie interioare ale spitalului, laboratorul de medicină nucleară va beneficia de un acces propriu direct din exterior, pentru aprovizionarea cu produse radiofarmaceutice şi pentru expedierea deşeurilor nedezactivate.

    (3) Nu sunt contraindicaţii īn ceea ce priveşte amplasarea altor funcţiuni spitaliceşti īn spaţiile aflate alături sau deasupra īncăperilor laboratorului.

 

    Serviciul de fizioterapie şi recuperare medicală

    ART. 118

    Procedurile de fizioterapie şi recuperare medicală, mai amplu sau mai puţin dezvoltate, sunt nelipsite īn structura spitalelor moderne, fie ca tratament asociat, fie ca tratament principal īn cazul spitalelor de specialitate. Amploarea şi structura serviciului sunt īn funcţie de capacitatea spitalului, de profilul acestuia şi, după caz, de asocierea dispensarului policlinic.

    ART. 119

    Serviciul de fizioterapie şi recuperare medicală poate cuprinde īn structura sa următoarele compartimente:

    a) cultură fizică medicală (kinetoterapie);

    b) electrofototerapie;

    c) hidrotermoterapie;

    d) masoterapie;

    e) pneumoterapie;

    f) psihoterapie şi terapie ocupaţională.

    ART. 120

    Pentru compartimentul de kinetoterapie (cultură fizică medicală) sunt necesare următoarele spaţii:

    a) sală de gimnastică īn grup (dimensionată pentru 10 - 12 persoane);

    b) sală de gimnastică analitică (pentru 2 - 3 persoane);

    c) sală de elongaţii;

    d) sală de terapie pe aparate;

    e) anexe: camere pentru instructori, depozit de materiale, vestiare pentru pacienţi, separate pe sexe, grupuri sanitare.

    ART. 121

    (1) Compartimentul de electrofototerapie: se subīmparte pe unităţi īn funcţie de tipurile de proceduri utilizate:

    a) terapie cu curenţi de joasă frecvenţă sau ultrasunete;

    b) terapie cu curenţi de frecvenţă medie;

    c) terapie cu curenţi de īnaltă frecvenţă;

    d) terapie cu cāmpuri electromagnetice;

    e) fototerapie.

    (2) Īn general aplicarea procedurilor de electroterapie se face īn boxe de cāte un pat, cuplate mai multe īn cadrul unui cabinet, care va avea prevăzut şi un spaţiu de lucru pentru personalul medical.

    (3) Procedurile cu curenţi de īnaltă frecvenţă se izolează īn īncăperi distincte de celelalte proceduri; de asemenea, procedurile bazate pe cāmpuri electromagnetice vor avea aparatele instalate īn camere individualizate protejate corespunzător.

    (4) Īncăperea pentru ultraviolete va fi īnchisă şi controlată īn ceea ce priveşte ozonarea aerului.

    (5) Compartimentul de electrofototerapie va mai cuprinde: camera de odihnă pentru personal, boxe de dezbrăcare pentru pacienţi şi grupuri sanitare.

    ART. 122

    (1) Īn compartimentul de hidroterapie se grupează următoarele unităţi:

    a) hidrotermoterapie;

    b) hidroelectroterapie;

    c) hidrokinetoterapie.

    (2) Unităţile de hidrokinetoterapie se amplasează īmpreună īntr-o sală mare, īncălzită şi ventilată corespunzător, prevăzută la intrare cu filtre-vestiar, closete şi duşuri pentru pacienţi, precum şi o cameră cu grup sanitar pentru instructori. Bazinele mari vor avea scări şi rampe comode pentru acces, balustrade de protecţie la exterior, balustrade de susţinere la interior.

    (3) Celelalte unităţi de hidroterapie se amplasează īn spaţii compartimentate īn boxe şi aranjate īn serie, accesibile pe o parte pentru pacienţi (prin intermediul boxelor de dezbrăcare) şi deservite pe cealaltă parte de personalul specializat.

    (4) Īn cadrul compartimentului se mai prevăd: cameră de lucru şi odihnă pentru personal, depozit pentru lenjerie umedă dotat cu aparate de uscare, depozit pentru lenjerie curată, boxă pentru materiale de curăţenie.

    ART. 123

    Compartimentul de masoterapie se divizează īn unitate pentru proceduri umede (duş-masaj, masaj subacval) şi unitate pentru proceduri uscate, astfel:

    a) unitatea pentru proceduri umede se amplasează separat sau poate fi cuplată cu celelalte unităţi de hidroterapie;

    b) unitatea pentru masaj uscat se amplasează de regulă īntre compartimentul de hidroterapie şi cel de cultură fizică medicală.

    Masajul uscat se execută īn boxe individuale īnseriate, pe lāngă care se prevede o cameră de odihnă pentru maseuri cu grup sanitar şi duş. Masajul uscat se execută īn boxe individuale īnseriate, pe lāngă care se prevede o cameră de odihnă pentru maseuri cu grup sanitar şi duş.

    ART. 124

    (1) Compartimentul de pneumoterapie poate avea īn componenţă o unitate de aerosoli, o unitate de inhalaţii, barocameră, o unitate de gimnastică respiratorie la aparate.

    (2) Unitatea de aerosoli se organizează fie īntr-o īncăpere compartimentată īn boxe pentru proceduri individuale, fie īntr-o sală comună pentru mai mulţi pacienţi, dacă se fac tratamente cu ultrasonoaerosoli.

    (3) Unitatea de inhalaţii se poate organiza similar celei pentru aerosoli.

    (4) Barocamera va fi dimensionată corespunzător pentru un grup de 18 - 20 de pacienţi, aşezaţi pe scaune.

    (5) Īn cadrul compartimentului de hidroterapie se mai prevăd staţii de lucru şi de odihnă pentru personalul medical, grupuri sanitare, boxe pentru lenjerie curată şi murdară, eventuale anexe tehnice pentru echipamente.

    ART. 125

    (1) Compartimentul de psihoterapie şi ergoterapie (terapie operaţională) se adresează īn special pacienţilor care efectuează tratamente dificile şi/sau de lungă durată, fiind prezent la spitale de boli cronice, spitale pentru handicapaţi sau la spitale generale mari şi foarte mari, care au secţii de acest fel.

    (2) Unitatea de psihoterapie are īn componenţă cabinete pentru tratament individual, sală pentru psihoterapie de grup şi grupuri sanitare pentru personal şi pacienţi.

    (3) Unitatea de terapie ocupaţională cuprinde un număr de săli-atelier specializate pentru diferite activităţi (lucru manual, desen-pictură, tāmplărie), camere pentru personal, depozite de materiale şi grupuri sanitare.

    ART. 126

    (1) Īn zona accesului īn serviciul de fizioterapie şi recuperare medicală se amplasează secretariatul de programare şi luare īn evidenţă, cabinetele pentru medici de specialitate şi pentru asistenta-şefă, garderoba pentru pacienţii ambulatorii, vestiarele pentru personalul medical, depozitele de lenjerie şi cele pentru diferite produse farmaceutice necesare procedurilor.

    (2) Spaţiile de odihnă posttratament pentru pacienţi se pot amplasa centralizat (īn zona intrării), pentru serviciile mici, sau pe grupe de compartimente, īn cazul serviciilor amplu dezvoltate.

    ART. 127

    (1) Amplasarea serviciului īn cadrul spitalului va asigura legăturile directe cu secţiile medicale de spitalizare (prin intermediul nodului de circulaţie verticală) şi cu zona de acces īn sectorul ambulatoriului.

    (2) Nu se permite ca serviciul să fie traversat de căile de circulaţie generală ale spitalului.

    (3) Dacă serviciul are īn componenţă un compartiment de hidroterapie este recomandabilă amplasarea lui la nivelul inferior (demisol sau parter), respectiv peste subsolul tehnic prin care se face distribuirea instalaţiilor şi vizitarea lor.

    (4) Se poate adopta şi amplasarea serviciului pe două niveluri, caz īn care la nivelul superior se amplasează compartimentele uscate (electroterapie, pneumoterapie, cultură fizică medicală, psihoterapie), asigurāndu-se o circulaţie verticală proprie (scară) īntre cele două niveluri.

 

    Laboratorul de anatomie patologică şi prosectură

    ART. 128

    Serviciul este destinat efectuării de examene anatomopatologice ale pacienţilor decedaţi (autopsie, analize de organe, ţesuturi şi produse biologice), dar şi pentru examinări ale unor ţesuturi prelevate de la pacienţi vii (biopsii, puncţii, extirpări chirurgicale).

    ART. 129

    Cele două componente ce intră īn structura serviciului, urmānd a avea circuite interne relativ autonome, sunt:

    a) prosectura (prelucrarea cadavrelor şi autopsie); şi

    b) laboratoarele (histopatologie, histochimie, citologie).

    ART. 130

    (1) Compartimentul de prosectură se prevede la toate tipurile de spitale.

    (2) Laboratorul de anatomie patologică nu se organizează distinct la spitalele mici; īn cazul acestora, sălii de autopsie i se alătură o īncăpere-anexă pentru lucrări de laborator.

    (3) La spitalele teritoriale judeţene, de regulă, pentru utilizarea mai eficientă a personalului şi aparaturii din dotare, laboratorului de anatomie patologică i se asociază laboratorul judeţean de medicină legală.

    (4) La spitalele clinice serviciul se poate amplifica cu spaţiile necesare pentru īnvăţămāntul medical de specialitate, cu respectarea normelor.

    ART. 131

    Compartimentul de prosectură cuprinde următoarele spaţii:

    a) cameră frigorifică compartimentată īn boxe pentru depozitarea cadavrelor;

    b) sală de autopsie (cu unul sau două posturi de autopsie, īn funcţie de mărimea spitalului);

    c) sală pentru pregătirea cadavrelor īn vederea predării acestora către aparţinător;

    d) spaţiu pentru predarea cadavrelor către aparţinător, cu acces propriu sau exterior;

    e) hol de aşteptare pentru aparţinători, prevăzut cu grup sanitar;

    f) birou pentru īntocmirea documentelor de deces;

    g) spaţiu de odihnă şi grup sanitar cu duş, pentru personal;

    h) laborator aferent pentru autopsie (după caz).

    ART. 132

    Compartimentul laboratoare de anatomie patologică cuprinde:

    a) spaţii pentru prepararea probelor şi pieselor anatomice;

    b) spaţii pentru diverse determinări histochimice, citologice etc.;

    c) cameră de microscopie şi histotecă;

    d) depozit sau spaţiu de expunere a pieselor anatomice;

    e) boxe de depozitare a reactivilor şi chimicalelor;

    f) camera medicului-şef;

    g) anexe pentru personal.

    ART. 133

    (1) Operaţiunile de autopsie şi cele de determinări de laborator sunt generatoare de noxe (mirosuri, degajări de vapori toxici) şi implică pericol de infectare. Dotarea cu nişe de laborator pentru localizarea acestora şi ventilarea mecanică a īncăperilor sunt obligatorii.

    (2) Pereţii camerelor vor fi faianţaţi (pānă la īnălţimea de 2 m), restul se vopseşte īn ulei. Podeaua va fi prevăzută cu sifon de pardoseală şi cu pantă de scurgere racordată la reţeaua de canalizare. Reziduurile se dezinfectează īnainte de deversare. Īncăperile vor fi prevăzute cu instalaţii de apă caldă şi rece, instalaţii electrice şi duşuri pentru personal.

    ART. 134

    (1) Amplasarea serviciului se face īn aşa fel īncāt să se asigure un acces direct din exterior pentru aparţinători şi pentru preluarea cadavrelor. Īn zona acestui acces se va prevedea un spaţiu pentru staţionarea maşinii mortuare, ferit vederii dinspre saloanele bolnavilor.

    (2) Accesul dinspre spital va fi amenajat cu un filtru igienico-sanitar, care să asigure izolarea circuitului intern al serviciului de restul căilor de circulaţie din spital. Dinspre acest acces se vor asigura legături directe cu blocul operator şi nodul de circulaţie verticală al sectorului de spitalizare.

    Farmacia

    ART. 135

    (1) Farmacia este serviciul care asigură asistenţa cu medicamente de uz uman a bolnavilor internaţi.

    (2) Farmacia asigură recepţia calitativă şi cantitativă a medicamentelor şi a altor produse de uz uman, conservarea acestora, eliberarea medicamentelor şi a altor produse de uz uman conform condicilor de prescrieri, asigură prepararea şi eliberarea preparatelor magistrale şi oficinale.

    (3) Īn funcţie de mărimea şi de profilul spitalului, farmacia poate avea secţie de sterile care trebuie să īndeplinească Regulile de bună practică de fabricaţie a acestui tip de produse īn conformitate cu legislaţia īn vigoare.

    ART. 136

    Farmacia va cuprinde următoarele īncăperi:

    a) o īncăpere destinată primirii şi eliberării condicilor de prescriere a medicamentelor şi materialelor sanitare, venite din secţiile spitalului;

    b) oficină - īncăpere destinată pregătirii condicilor de prescripţii medicale;

    c) receptură - īncăpere destinată preparării reţetelor magistrale;

    d) laborator - īncăpere destinată preparării medicamentelor oficinale;

    e) depozit de medicamente - care cuprinde o cameră de recepţie a medicamentelor şi una sau mai multe īncăperi destinate depozitării medicamentelor şi a altor produse de uz uman;

    f) boxă pentru instalarea distilatorului;

    g) spălător;

    h) biroul farmacistului-şef;

    i) grup social compus din vestiar, duş, spălător, toaletă.

    ART. 137

    (1) Primirea medicamentelor se face īn camera de recepţie, urmată de depozitarea lor īn spaţiile destinate acestui scop.

    (2) Accesul se asigură direct din exterior şi se prevede cu rampă de descărcare.

    (3) Camerele de depozitare se organizează pe tipuri de produse:

    a) medicamente tipizate, produse din plante;

    b) substanţe farmaceutice care se vor depozita separat īn funcţie de modul de ambalare;

    c) produse inflamabile (alcool, eter, acetonă);

    d) dispozitive medicale.

    (4) Medicamentele termolabile se păstrează īn frigidere.

    (5) Īntr-o īncăpere distinctă se va asigura depozitarea ambalajelor returnabile şi a altor materiale necesare activităţii tehnice (flacoane, pungi, dopuri, etichete).

    ART. 138

    Dacă farmacia are secţie de produse sterile injectabile, īncăperile acesteia vor fi destinate şi vor respecta Regulile de bună practică de fabricaţie īn vigoare.

    ART. 139

    (1) Prepararea formulelor magistrale se face īn camera denumită receptură.

    (2) Laboratorul este īncăperea destinată preparării produselor oficinale; cānd spaţiul o permite, receptura şi laboratorul pot funcţiona īntr-o singură īncăpere.

    (3) Pentru spălarea, uscarea şi depozitarea veselei şi ustensilelor se prevede o īncăpere, accesibilă din receptură şi laborator, denumită spălător.

    (4) Oficina este īncăperea destinată pregătirii condicilor de prescripţii medicale.

    ART. 140

    (1) Secţia pentru produse sterile injectabile se proiectează conform normelor īn vigoare. Ea se compune dintr-o suită de camere, ordonate tehnologic, ce alcătuiesc un circuit īnchis faţă de restul farmaciei.

    (2) Accesul personalului īn camera de preparare a soluţiilor sterile se face numai prin filtru, iar comunicarea dintre această cameră şi celelalte spaţii din fluxul de producţie se asigură prin ghişee.

    ART. 141

    Spaţiul pentru primirea şi eliberarea condicilor de prescripţii medicale este interfaţa farmaciei cu spitalul, locul unde accede personalul din spital pentru a prezenta condicile cu reţete medicale prescrise şi de unde se eliberează medicamentele şi celelalte produse. Restul farmaciei este accesibil numai personalului propriu (circuit īnchis).

    ART. 142

    Īn cadrul farmaciei se vor organiza următoarele īncăperi:

    a) biroul farmacistului-şef (amplasat īn apropierea zonei de eliberare a medicamentelor);

    b) camera de odihnă şi vestiarul personalului, cu grup sanitar şi duş;

    c) camera pentru arhivarea documentelor;

    d) boxa pentru materialele de curăţenie şi dezinfecţie.

    ART. 143

    (1) Farmacia va fi amplasată īn spaţii adecvate, evitāndu-se situarea ei īn vecinătatea secţiilor care pot contamina sau influenţa negativ calitatea medicamentelor.

    (2) Farmacia trebuie să aibă o bună legătură cu toate serviciile medicale ale spitalului, de aceea va fi cāt mai uşor accesibilă dinspre nodul de circulaţie verticală.

    (3) Pentru a permite accesul direct din exterior, amplasarea favorabilă este la parter sau la etajul 1.

    (4) Īn cazul amplasării farmaciei la etajul 1, īntre spaţiul de recepţie accesibil din exterior şi restul farmaciei se va asigura o legătură directă, proprie, prin ascensorul de materiale şi scară.

 

    Blocul alimentar (bucătărie)

    ART. 144

    Prepararea alimentelor se face centralizat pentru pacienţii şi īnsoţitorii internaţi, precum şi pentru personalul care serveşte masa la spital, bucătăria dimensionāndu-se īn funcţie de numărul de porţii.

    ART. 145

    Īn cadrul blocului alimentar se vor amenaja următoarele sectoare:

    a) recepţia şi depozitarea produselor alimentare neprelucrate;

    b) spaţii pentru prelucrări primare;

    c) spaţii pentru prelucrări finale;

    d) spaţiu pentru depozitarea alimentelor pentru o zi (depozit de zi);

    e) oficiu de distribuţie;

    f) control dietetic;

    g) anexe pentru personal.

    ART. 146

    (1) Bucătăria are circuit īnchis, cu acces direct din exterior pentru aprovizionare şi evacuarea deşeurilor menajere.

    (2) Interfaţa spre spital o constituie oficiul de distribuţie īn care are acces personalul de īngrijire din secţiile medicale, precum şi cel de deservire al cantinei (restaurantului cu autoservire).

    ART. 147

    Condiţiile de recepţie şi depozitare, prelucrare şi preparare a alimentelor, modul de organizare a circuitelor bucătăriei şi măsurile de protecţie igienico-sanitare sunt cele prevăzute īn normele şi prescripţiile referitoare la unităţile de alimentaţie publică.

    ART. 148

    Spaţiile pentru depozitarea produselor alimentare neprelucrate se vor dimensiona īn funcţie de stocul necesar pentru fiecare categorie, ţināndu-se seama că la unele produse de bază se face aprovizionarea pentru durate de timp mai lungi, cu scopul de a avea asigurat stocul de rezervă pentru cazuri de dificultăţi de aprovizionare sau dezastre.

    ART. 149

    Camerele pentru prelucrări primare:

    a) vor fi īn număr de minimum două, recomandabil trei (separat pentru legume, carne, peşte, păsări);

    b) se vor conecta direct cu spaţiile bucătăriei propriu-zise sau prin intermediul unui coridor intern "curat", neinterferat de circuitele de aprovizionare "murdare".

    ART. 150

    (1) Īn bucătăria propriu-zisă se vor organiza distinct următoarele zone de preparare (eventual separate prin pereţi de compartimentare parţială, la blocurile alimentare de mare capacitate):

    a) prelucrări termice pentru mesele principale (bucătăria caldă);

    b) prelucrări dietetice;

    c) prelucrări pentru micul dejun (bucătărie lapte-ceai);

    d) bucătărie rece.

    (2) Preparatele de patiserie-cofetărie se vor prelucra īntr-o īncăpere distinctă.

    (3) Anexat direct bucătăriei se amplasează camera pentru spălat vase.

    ART. 151

    (1) Modul de amenajare a oficiului de distribuţie a māncării depinde de sistemul adoptat pentru livrarea acestora la secţiile de spitalizare, astfel:

    a) livrarea alimentelor preparate se face pentru īntreaga cantitate necesară unei secţii (īn recipiente mari); īn acest caz īncălzirea şi porţionarea māncării se fac īn oficiile alimentare ale secţiilor şi tot aici se spală şi se păstrează vesela pentru pacienţi şi carturile (cărucioarele) de transport. Oficiile alimentare se vor dimensiona şi se vor echipa corespunzător acestor activităţi;

    b) din blocul alimentar, alimentele preparate se livrează gata porţionate pentru fiecare pacient, situaţie īn care oficiul de distribuţie (sau bucătăria) va fi dotat cu o linie specială de porţionare şi catering. Īn acest caz, adiacent oficiului de distribuţie se vor prevedea spaţii, echipate cu linii mecanizate, pentru spălarea veselei īntregului spital şi igienizarea carturilor; carturile pentru transportul māncării porţionate vor fi izolate termic; oficiile alimentare din secţii se vor dimensiona minimal.

    Se recomandă ca hrana bolnavilor să fie servită la aproximativ 30 de minute de la preparare. Īn caz contrar, ele trebuie menţinute la o temperatură mai mare de 60 grade C sau la maximum 8 grade C. Alimentele preparate īn afara blocului alimentar vor fi transportate la rece şi īncălzite la minimum 60 grade C īnainte de a fi servite bolnavilor.

    (2) Este interzisă păstrarea alimentelor preparate de la o masă la alta.

    ART. 152

    Dacă se adoptă sistemul de livrare pe partide, transportul alimentelor preparate de la oficiul blocului alimentar la oficiile alimentare ale secţiilor de spitalizare se poate face fie īn cărucioare īnchise prin intermediul ascensoarelor comune, fie direct cu ascensoare de alimente (tip monte-charge), dacă oficiile secţiilor se află pe aceeaşi verticală cu oficiul central de distribuţie.

    ART. 153

    (1) Pentru stabilirea meniurilor şi controlul dietelor, īn apropierea bucătăriei şi a oficiului de distribuţie se vor plasa laboratorul de dietetică, prevăzut cu un frigider pentru probe alimentare, şi biroul dieteticianului.

    (2) Personalul bucătăriilor sau oficiilor va fi supus controlului medical la angajare şi controalelor medicale periodice. Periodicitatea controalelor şi tipurile de examene care trebuie efectuate vor fi realizate conform normelor īn vigoare.

    (3) Asistenta dieteticiană va supraveghea zilnic starea de sănătate şi de igienă individuală a personalului din blocul alimentar. Ea va investiga activ toţi lucrătorii īnainte de a īncepe munca şi, dacă aceştia prezintă semne de boală, īi va trimite la medic. De asemenea, orice lucrător din blocul alimentar va raporta asistentei dieteticiene apariţia īn timpul lucrului a unor semne de boală care pot pune īn pericol starea de sănătate a consumatorilor.

    ART. 154

    Anexele pentru personalul blocului alimentar vor cuprinde următoarele amenajări:

    a) vestiar cu grup sanitar şi duş, separate pe sexe, amplasate lāngă accesul personalului;

    b) sală de mese, amplasată īn relaţie cu oficiul de distribuţie.

    ART. 155

    Blocul alimentar va fi dotat cu recipiente necesare pentru colectarea, depozitarea şi īndepărtarea reziduurilor menajere conform normelor.

    ART. 156

    (1) Blocul alimentar se va amplasa īn aşa fel īncāt legăturile acestuia cu secţiile de spitalizare sau cu cantina personalului să nu traverseze alte zone gospodăreşti pentru care cerinţele de igienă sunt mai puţin severe.

    (2) Blocul alimentar se poate amplasa fie īn clădirea principală a spitalului (la parter sau demisol), cu luarea măsurilor corespunzătoare privind protecţia spaţiilor spitaliceşti faţă de degajările de abur şi mirosuri (ventilaţie, sas-ecluză la accesul īn spital), fie īntr-o clădire separată, caz īn care legătura cu spitalul se va asigura printr-un coridor īnchis.

 

    Spălătoria

    ART. 157

    De regulă, spălătoria se organizează ca un serviciu unic pe spital pentru următoarele activităţi: primire, dezinfecţie, spălare, călcare, reparare, depozitare rufe. La organizarea spaţial-funcţională a spălătoriei se vor respecta următoarele cerinţe:

    a) separarea obligatorie a circuitelor de rufe murdare şi rufe curate;

    b) separarea şarjelor de rufe pe categorii de provenienţă;

    c) diferenţierea, pe īntregul flux tehnologic, a liniilor de utilaje pentru rufele pacienţilor copii faţă de cele pentru rufele pacienţilor adulţi.

    ART. 158

    (1) Pentru secţiile de boli transmisibile şi TBC, īn spălătorie se va organiza, obligatoriu, un circuit complet distinct de al celorlalte secţii ale spitalului, cu compartimentarea corespunzătoare a spaţiilor pe īntregul traseu de procesare a rufelor.

    (2) Īn cazul īn care secţia de boli transmisibile este plasată īn pavilion separat, se va organiza o spălătorie proprie īn cadrul pavilionului.

    ART. 159

    (1) Dimensionarea spaţiilor şi echiparea cu utilaje a spălătoriei se fac īn funcţie de capacitatea secţiilor de spitalizare, ţināndu-se seama şi de amploarea celorlalte servicii tehnico-medicale.

    (2) Pentru spitalele generale se consideră un minimum de 2,5 kg rufe pe zi şi pe pat.

    (3) La spitalele cu profil chirurgical sau de obstetrică-ginecologie se va lua īn calcul o cantitate mai mare de rufe pe zi şi pe pat, respectiv īntre 3 şi 4 kg.

    ART. 160

    (1) Organizarea spaţiilor se face īn flux continuu, după cum urmează:

    a) camera pentru primirea şi trierea rufelor murdare (īn care rufele murdare, ambalate īn saci, sunt aduse de personalul secţiilor şi predate spălătoriei);

    b) spaţiu pentru dezinfecţia rufelor, amenajat cu căzi de baie pentru īnmuiere īn dezinfectant, īn număr suficient pentru a se putea separa rufele provenind de la diversele secţii. Dezinfecţia se poate face şi direct īn utilajul mecanizat de spălare, numai dacă acest utilaj are un program special de dezinfecţie, corespunzător cerinţelor de igienă pentru spitale;

    c) spălătoria propriu-zisă, īn care se amplasează utilajele mecanizate pentru spălare şi stoarcere prin centrifugare;

    d) spaţii pentru uscătorie şi călcătorie (sală comună sau compartimentată pentru cele două operaţii, separată īnsă de sala spălătoriei pentru a se asigura menţinerea condiţiilor de igienă); uscarea şi călcarea rufelor se fac mecanizat sau manual;

    e) īncăpere pentru repararea rufelor, amplasată īntre călcătorie şi depozitul de rufe curate;

    f) depozit de rufe curate, īn care se face şi sortarea, respectiv ambalarea rufelor pentru secţiile şi serviciile de destinaţie;

    g) camera de eliberare a rufelor curate, īn care are acces personalul din secţiile medicale.

    (2) Anexele pentru personalul propriu vor include:

    a) vestiar cu grup sanitar şi duş;

    b) camera de odihnă;

    c) biroul responsabilului, cu controlul vizual asigurat spre camerele de primire şi eliberare a rufelor.

    ART. 161

    Circuitul interior al spălătoriei nu va fi traversat de alte circuite ale spitalului. Modul de amplasare a utilajelor şi instalaţiilor aferente va avea īn vedere asigurarea condiţiilor pentru īntreţinere uşoară şi rapidă (reparaţii, curăţare).

    ART. 162

    Spălătoria se poate amplasa fie la parterul sau demisolul clădirii principale a spitalului (la primul nivel peste subsolul tehnic), caz īn care se vor asigura toate măsurile pentru a nu permite pătrunderea īn spaţiile medicale a aburului şi mirosurilor, fie īn pavilion separat (eventual cu alte funcţiuni gospodăreşti), caz īn care comunicarea cu clădirea spitalului se va face printr-un coridor de legătură.

 

    Depozitele centrale

    ART. 163

    Īn cadrul unităţii sanitare trebuie să existe un spaţiu central de depozitare a materialelor.

    ART. 164

    (1) Depozitul central de materiale trebuie să fie conceput şi amenajat corespunzător.

    (2) Depozitul central de materiale se recomandă să fie o construcţie separată de clădirea unităţii sanitare.

    (3) Dacă se apelează la spaţiile existente, īncăperile se vor amenaja astfel īncāt să răspundă cerinţelor de mai jos.

    (4) Pentru īncăperile amenajate ca depozit īn subsoluri tehnice se va asigura o bună hidroizolaţie şi termoizolaţie conductelor care traversează īncăperile.

    (5) Pentru o depozitare adecvată a materialelor de diferite tipuri se poate opta pentru o singură īncăpere suficient de mare sau mai multe īncăperi dotate cu mobilier corespunzător necesităţilor.

    ART. 165

    Materialele sanitare se depozitează separat de cele nesanitare.

    ART. 166

    (1) Spaţiile de depozitare vor fi prevăzute cu utilaje frigorifice pentru păstrarea materialelor care necesită refrigerarea.

    (2) Se va asigura protecţia īmpotriva radiaţiilor solare a materialelor sensibile.

    (3) Se vor păstra o temperatură şi un nivel de umiditate adecvate tipului de materiale depozitate.

    (4) Se va asigura ventilaţia naturală şi/sau artificială, astfel īncāt să se păstreze calitatea aerului interior, conform normelor īn vigoare.

    (5) Finisajele vor fi făcute cu vopsea lavabilă.

    (6) Pavimentul depozitului va fi neted, fără crăpături, din materiale antiderapante, rezistente la compresiune, şocuri şi uzură, īnclinat şi cu o hidroizolaţie bună.

    ART. 167

    (1) Accesul īn spaţiul de depozitare trebuie să fie suficient de larg, astfel īncāt să fie posibilă folosirea mijloacelor mecanice de transport şi manipulare. Se recomandă ca accesul să se facă direct din exterior.

    (2) Īn depozitul central se vor folosi mijloace mecanice adecvate de manipulare, cāntărire, ridicare şi distribuire a materialelor, pentru a se evita ca lucrătorii să poarte greutăţi mai mari decāt cele prevăzute īn normele de protecţia muncii īn vigoare.

    ART. 168

    (1) Recepţionarea materialelor, verificarea şi distribuirea către localizări se fac īn ziua primirii, īntr-o zonă special destinată, denumită zona de primire. Īn aceeaşi īncăpere se predau materialele către compartimentele unităţii sanitare.

    (2) Materialele care sosesc la sfārşitul programului de lucru şi care nu pot fi distribuite către localizări se vor păstra īn zona de primire īmpreună cu documentele īnsoţitoare. Excepţie fac materialele care necesită refrigerare şi care se vor pune īn frigidere imediat după primirea lor.

    (3) Materialele primite către localizări şi sub localizări se vor aşeza pe rafturi, īn spatele celor deja existente īn depozit, pentru ca materialele să fie folosite īn ordinea intrării īn depozit. Materialele cu termen de valabilitate depăşit nu se păstrează īn depozit. Ele se scot din depozit şi vor urma filiera de eliminare finală a deşeurilor, conform reglementărilor īn vigoare.

    (4) Īncărcăturile de pe cărucioare vor fi asigurate īn timpul deplasării īmpotriva răsturnării sau căderii. Īn timpul transportului, materialele distribuite către secţiile unităţii sanitare vor fi protejate īmpotriva oricărei contaminări sau deteriorări, pentru a se păstra integritatea ambalajului şi a produsului.

    ART. 169

    Evidenţa materialelor sanitare se ţine pe baza catalogului materialelor folosite īn unităţile sanitare.

    ART. 170

    (1) Se vor respecta Normele de prevenire şi stingere a incendiilor (PSI) pentru depozitarea substanţelor inflamabile.

    (2) Se interzice fumatul īn īncăperile īn care sunt depozitate substanţe sau materiale uşor inflamabile. Acest tip de materiale vor fi depozitate īntr-un spaţiu special amenajat, cu acces separat. Substanţele toxice vor fi ţinute īn recipiente etanşe, etichetate şi depozitate īn condiţii sigure, conform normelor īn vigoare.

    (3) Se vor lua măsuri de precauţie pentru evitarea accidentelor de muncă la manipularea substanţelor periculoase.

    (4) Orice accident sau incident produs īn spaţiile de depozitare a materialelor va fi comunicat de īndată supervizorului depozitului, care va anunţa responsabilul cu protecţia muncii din unitatea sanitară.

    ART. 171

    Personalul de distribuţie din depozit (lucrătorii) trebuie să folosească echipament de protecţie (mănuşi, şorţuri etc.) atunci cānd manipulează substanţe potenţial toxice. Suprafaţa depozitului central trebuie să corespundă cu necesităţile de depozitare.

    ART. 172

    Materialele medicale se depozitează separat de materialele nemedicale.

    ART. 173

    Materialele sterile se depozitează separat de cele nesterile.

    ART. 174

    Spaţiile de depozitare trebuie să fie prevăzute cu instalaţii frigorifice pentru materialele care necesită refrigerarea.

    ART. 175

    Fiecare dintre compartimentele, laboratoarele şi/sau secţiile unităţii sanitare trebuie să fie dotate cu un spaţiu special destinat pentru primirea şi distribuirea materialelor.

    ART. 176

    Īn depozitul central se vor folosi obligatoriu mijloace adecvate de manipulare, cāntărire, ridicare, transport şi distribuire a materialelor.

    ART. 177

    Depozitul central va fi dotat īn mod obligatoriu cu un spaţiu special amenajat pentru depozitarea substanţelor toxice.

    ART. 178

    Fiecare unitate sanitară va īntocmi şi va păstra īn mod obligatoriu un catalog al materialelor folosite.

    ART. 179

    Spaţiile de depozitare a materialelor din cadrul secţiilor unităţii sanitare (sublocalizări) vor fi amenajate corespunzător.

 

    ANEXA 4

 

                                      NORME

               privind asigurarea condiţiilor generale de igienă

 

    ART. 1

    Incinta spitalului (toate clădirile şi anexele care asigură desfăşurarea activităţii) trebuie să fie:

    a) delimitată de zonele din jur, astfel īncāt accesul īn incintă să fie controlat;

    b) zonată astfel īncāt sectoarele īn care se desfăşoară activităţile medicale să fie separate de cele tehnice şi gospodăreşti;

    c) prevăzută cu căi de acces pietonal şi pentru autovehicule;

    d) prevăzută cu o zonă verde cu o suprafaţă de minimum 20 mp/pat.

    ART. 2

    Distanţele minime faţă de alte clădiri sau surse de nocivităţi din mediu vor asigura un perimetru de protecţie sanitară care să evite depăşirea valorilor normate privind calitatea aerului şi nivelul de zgomot exterior.

    ART. 3

    (1) Finisajele īncăperilor de spital īn care staţionează sau se deplasează bolnavii ori īn care se desfăşoară activităţi medicale vor fi:

    a) lavabile;

    b) rezistente la dezinfectante;

    c) rezistente la decontaminări radioactive (după caz);

    d) fără asperităţi care să reţină praful;

    e) bactericide (īn spaţiile aseptice);

    f) negeneratoare de fibre sau particule care pot rămāne suspendate īn aer;

    g) rezistente la acţiunea acizilor (īn laboratoare şi săli de tratamente).

    (2) Se interzice folosirea materialelor de finisaj care prin alcătuirea lor sau prin modul de punere īn operă pot favoriza dezvoltarea de organisme parazite (artropode, acarieni, mucegaiuri) sau a substanţelor nocive ce pot periclita sănătatea omului.

    (3) Este interzisă amenajarea de tavane false īn spaţiile frecventate de bolnavi.

    (4) Unghiurile dintre pardoseală şi pereţi trebuie să fie concave.

    (5) Se interzice mochetarea pardoselilor.

    ART. 4

    (1) Toate īncăperile din spital īn care au acces bolnavii vor beneficia, īn măsura posibilităţilor, de lumină naturală.

    (2) La proiectarea sau reamenajarea spitalului, ferestrele din īncăperile unde au acces bolnavii vor fi astfel dimensionate īncāt să asigure următoarele rapoarte specifice īntre aria ferestrelor şi suprafaţa pardoselii:

    a) 1/3 - 1/4 īn săli de operaţie, de naştere, de tratamente şi laboratoare;

    b) 1/4 - 1/5 īn saloane pentru alăptare, nou-născuţi, sugari şi farmacii;

    c) 1/4 - 1/6 īn cabinete de consultaţii şi saloane pentru bolnavi;

    d) 1/5 - 1/8 īn spaţii de lucru, bucătării şi spaţii de sterilizare;

    e) 1/6 - 1/7 īn săli de aşteptare şi de fizioterapie.

    ART. 5

    (1) Iluminatul artificial este obligatoriu īn toate īncăperile din spital unde au acces utilizatorii.

    (2) Spitalul va fi dotat cu grup electrogen propriu pentru a se asigura continuarea activităţii īn cazul īntreruperii distribuţiei energiei electrice.

    ART. 6

    Īn īncăperile pentru bolnavi (saloane cu paturi, rezerve), instalaţiile şi corpurile de iluminat vor fi amplasate īn aşa fel īncāt să asigure funcţionarea corespunzătoare a următoarelor sisteme de iluminat normal:

    a) iluminat general;

    b) iluminat local la pat, pentru lectură;

    c) iluminat local la pat, pentru examinarea şi īngrijirea bolnavilor;

    d) iluminat pentru supraveghere īn timpul nopţii.

    ART. 7

    (1) Īn cazul īn care īn toate īncăperile spitalului īn care au acces utilizatorii nu există sisteme mecanice autorizate de ventilaţie, se vor asigura condiţii pentru ventilaţia prin aerisire.

    (2) Pentru aerisirea permanentă pe timpul verii, ferestrele vor fi astfel construite īncāt să permită deschiderea parţială a treimii sau jumătăţii superioare a acestora.

    ART. 8

    (1) Ventilaţia mecanică se va asigura cu predilecţie īn sălile de tratament al pacienţilor, īn unităţile de tratament intensiv, īn spaţiile de izolare, īn blocurile de operaţie şi īn grupurile igienico-sanitare.

    (2) Este obligatorie asigurarea ventilaţiei mecanice prin exhaustare īn spaţiile prevăzute īn normele de protecţie a muncii.

    (3) Pentru protecţia mediului este obligatorie dotarea echipamentelor de ventilaţie mecanică prin exhaustare cu dispozitivele de filtrare prevăzute de norme.

    ART. 9

    (1) Se recomandă dotarea blocurilor operatorii (cu precădere pentru compartimentele de transplant, mari arşi, chirurgie pe cord deschis, imunodepresaţi), a serviciilor de terapie intensivă şi a unităţilor de prematuri din spitalele existente la data intrării īn vigoare a prezentelor norme cu instalaţii de tratare specială a aerului (īn cazul īn care spitalul nu este īncă dotat cu astfel de instalaţii).

    (2) Instalaţia specială de tratare a aerului din dotarea compartimentelor menţionate la alin. (1) va trebui să funcţioneze cu 100% aer exterior şi 3 trepte de filtrare, din care ultima treaptă prin filtru de tip HEPA sau superior.

    ART. 10

    Spitalul trebuie să aibă asigurat accesul la apă potabilă prin cel puţin una dintre variantele următoare:

    a) racord la sistem public;

    b) sistem individual din sursă proprie.

    ART. 11

    (1) Indiferent de sursă, calitatea apei va trebui să corespundă normelor īn vigoare.

    (2) Indiferent de scop, se interzice racordarea spitalului la reţele de ape industriale.

    ART. 12

    Se recomandă ca pentru spitalele cu 400 de paturi şi mai mult să se prevadă o sursă proprie de apă (puţ), calitatea apei urmānd a corespunde normelor īn vigoare.

    ART. 13

    Pentru siguranţa īn consum a spitalelor alimentate cu apă potabilă din reţeaua publică, racordarea se va face prin două branşamente. Pe aceste branşamente, īn căminele de apometru se vor monta ventile de reţinere pentru a permite circulaţia apei īntr-un singur sens (de la reţeaua publică spre spital).

    ART. 14

    (1) Pentru asigurarea continuă a necesarului de apă, spitalele vor fi dotate cu rezervoare de acumulare dimensionate astfel īncāt să asigure o rezervă de consum de 1 - 3 zile.

    (2) Rezervoarele vor fi amplasate īn circuitul general al apei, astfel īncāt aceasta să fie īn permanenţă proaspătă.

    (3) Īn afara rezervei de consum se va asigura o rezervă de apă de incendiu, care să permită funcţionarea hidranţilor interiori timp de 10 minute şi a celor exteriori timp de 3 ore.

    ART. 15

    (1) Pentru a asigura īn permanenţă debitele şi presiunile necesare funcţionării optime a instalaţiilor de alimentare cu apă şi de combatere a incendiilor se vor prevedea staţii de ridicare a presiunii (de pompare), racordate la rezervoarele de acumulare.

    (2) Instalaţiile vor fi astfel alcătuite īncāt să nu permită stagnarea apei şi impurificarea ei cu rugină sau microorganisme.

    ART. 16

    Fiecare salon şi rezervă de bolnavi, cabinet de consultaţie, sală de tratamente va fi prevăzut/prevăzută cu lavoar amplasat cāt mai aproape de intrarea īn īncăpere; lavoarul va fi suficient de mare pentru a preveni stropirea şi va fi prevăzut cu următoarele:

    a) baterie de amestecare a apei calde cu rece, prevăzută cu robinet manevrabil cu cotul;

    b) dispenser de săpun lichid;

    c) suport/dispenser de hārtie-prosop;

    d) dispenser de loţiune pentru īngrijirea māinilor personalului (dacă nu este distribuită īn flacoane individuale).

    ART. 17

    Materialele folosite pentru construcţia instalaţiilor interioare de apă potabilă rece şi caldă, pentru construcţia rezervoarelor de stocare sau de transport, a recipientelor de stocare sau de transport trebuie să corespundă cerinţelor legale privind utilizarea īn contact cu apa potabilă.

    ART. 18

    (1) Alimentarea cu apă caldă menajeră a spitalului se face centralizat, de la centrala termică sau punctul termic propriu.

    (2) Pentru menţinerea unei temperaturi constante a apei calde menajere, precum şi pentru evitarea risipei de apă punctul termic va fi prevăzut cu pompe pentru recircularea apei calde menajere.

    ART. 19

    Apa caldă se va distribui īn program continuu la toate punctele de distribuţie prevăzute cu lavoare, căzi/cădiţe de baie, duşuri.

    ART. 20

    Instalaţia de apă caldă va fi astfel construită īncāt să permită accesul uşor pentru dezinfecţia rezervoarelor, turnurilor de răcire şi condensatoarelor.

    ART. 21

    (1) Apele uzate evacuate din spital sunt: menajere obişnuite (de la grupurile sanitare), menajere cu nisip, pămānt şi grăsimi (de la bucătărie şi spălătorie), acide (de la laboratoare), radioactive (de la laboratoare de medicină nucleară), contaminate cu agenţi patogeni (de la secţii de boli infecţioase şi laboratoare de bacteriologie), pluviale.

    (2) Apele uzate din spital se colectează prin reţele interioare separate şi se evacuează īn reţeaua de canalizare a incintei, după tratarea celor care nu corespund normativelor īn vigoare, după cum urmează:

    a) apele uzate cu nisip, pămānt şi grăsimi vor fi trecute mai īntāi prin separatoare;

    b) apele uzate de la secţiile de gipsare vor fi decantate īn decantoare locale;

    c) apele uzate radioactive vor fi decontaminate īn instalaţii de tratare şi rezervoare de stocare, alcătuite conform prescripţiilor din norme;

    d) apele uzate suspect radioactive vor fi dirijate spre rezervoare de retenţie şi, după un control al radioactivităţii, vor fi evacuate la canalizarea publică sau tratate;

    e) apele uzate de la secţiile de boli infecţioase şi/sau de la laboratoarele care lucrează cu produse patologice sau care prin specificul lor contaminează apele reziduale cu agenţi patogeni se vor dirija spre o staţie de dezinfecţie locală, īn care se vor neutraliza agenţii nocivi, conform normelor Ministerului Sănătăţii Publice.

    ART. 22

    Absenţa īn zonă a unor sisteme publice de canalizare se acceptă numai pentru spitale mici rurale şi unele aşezăminte de postcură, caz īn care unităţile sanitare respective vor fi prevăzute cu instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, executate şi exploatate astfel īncāt să nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.

    ART. 23

    Pentru evacuarea apelor pluviale spitalul va dispune de instalaţiile necesare care vor fi exploatate astfel īncāt să prevină băltirile favorabile dezvoltării ţānţarilor.

    ART. 24

    (1) Compartimentele spitalului se dotează obligatoriu cu echipamente frigorifice, după cum urmează:

    a) camere reci:

    - bucătăria;

    - prosectura;

    b) frigidere tip domestic:

    - maternitatea (produse imunobiologice - vaccinuri, imunoglobuline);

    - punctul de transfuzii (sānge şi derivate de sānge, teste de laborator);

    - laboratorul de analize medicale (teste);

    - farmacia (specialităţi perisabile);

    - secţia de terapie intensivă;

    - secţiile de spitalizare - minimum 1 frigider de cel puţin 90 de litri la 20 de paturi de spital;

    c) congelatoare tip ladă:

    - laboratorul;

    - banca de ţesuturi şi organe.

    ART. 25

    Unitatea sanitară trebuie să aplice planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, īn conformitate cu reglementările legale īn vigoare privind managementul deşeurilor periculoase.

 

                              ---------------